ANALIZĂ: Cum a reuşit Veneto să aibă o rată a mortalităţii de trei ori mai mică decât Lombardia?

Lombardia şi Veneto sunt provincii italiene vecine, aflate în epicentrul epidemiei de COVID-19. Expuse aceluiaşi pericol, cele două provincii au luat decizii de gestionare a epidemiei care au dus la o evoluţie total diferită, potrivit Financial Times.

În vreme ce rata mortalităţii din Lombardia a fost de 17%, în Veneto doar 5% dintre cei infectaţi au murit.

Statisticile oficiale arată că în Lombardia, unde sunt 10 milioane de locuitori, au fost testaţi pozitiv 49.118 oameni şi au murit 8630, iar în Veneto, provincie locuită de 4,9 milioane de oameni au fost testate pozitiv 10.824 de persoane şi au murit 607. Jurnaliştii de la Financial Times au analizat măsurile pe care le-au luat cele două regiuni.

EDUCAȚIE Cele mai bune școli din București, în funcție de sector. Unde s-au înregistrat cele mai bune rezultate, în ultimul an școlar

23:44

RĂZBOI Trump, către Starmer, premierul britanic: „Mulțumim, dar nu mai avem nevoie de portavioanele voastre”

23:27

Oficialii din Veneto nu au urmat ghidurile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Au testat masiv încă din prima fază a epidemiei, inclusiv în centre medicale mici sau staţii de testare drive-in. La Veneto au fost făcute la fel de multe teste ca în Lombardia până acum, dar populaţia pronvinciei este la jumătate.

Nu este însă singura explicaţie. Veneto, provincie cu deschidere la mare, are o mare experienţă în gestionarea epidemiilor. De altfel, cuvântul caratină provine din italianul „quarantenna”, care înseamnă perioada de 40 de zile în care vasele sosite din zone lovite de ciumă erau izolate.

Guvernatorul din Veneto a fost consiliat de unul dintre cei mai mari virusologi din lume, Giorgio Palu. Acesta spune că diferenţa a făcut-o şi numărul de cazuri spitalizate. În Lombardia, 65% din cei îmbolnăviţi au fost spitalizaţi în prima fază a epidemiei. Or, Veneto a internat doar 20%, i-a ţinut pe cei cu simptome uşoare şi moderate acasă.

„Da, s-a testat mai mult în Veneto, dar oamenii au fost ţinuţi acasă, nu duşi la spital. Cu cât mai mulţi pacienţi duci la spital, cu atât ai mai multe cazuri. Ai creat focarul, pentru că, la început, nimeni nu a testat medicii şi asistentele şi au dus infecţia acasă”.

60 de medici şi asistente din Italia au pierdut lupta cu boala, cei mai mulţi dintre ei în Lombardia. Un grup de medici de la spitalul din Bergamo a cerut luna trecută ca pacieţii să fie trataţi acasă, pentru că spitalele au devenit principalul punct în transmiterea bolii.

Ceea ce a ajutat provincia Veneto este şi faptul că are o structură sanitară bazată pe mai multe centre mici şi nu a fost nevoie ca bolnavii să fie internaţi în spitale mari, pe care să le contamineze. Or, se pare că sub un tir al criticilor premierului Conte, spitalele din Lombardia au vrut să demonstreze că se ocupă de oameni şi îi internează, nu îi lasă să stea acasă şi asta ar fi dus la răspândirea bolii.

Autorităţile locale din Lombardia spun acum că ar fi trebuit să fie mai ferme, să nu cedeze presiunilor venite de la Roma.

“Mi-am pus masca când eram la televizor şi m-au certat, mi-au spus că subminez credibilitatea Italiei. Poate ar fi trebuit să fiu mai dur şi să mă opun guvernului central”, a declarant săptămâna trecută guvernatorul Lombardiei Attilio Fontana.

Lombardia a încept, de luna trecută, să monitorizeze la domiciliu pacienţii externaţi. De asemenea, provincial a introdus obligativitatea purtării măştilor de protecţie pe stradă.

România pare, pentru moment, a se apropia mai mult de modelul Lombardia decât de Veneto. Testarea a fost accelerată abia săptămâna trecută şi nu toate cadrele medicale sunt testate, deşi rata infectării în rândul acestora este mai mare decât în Italia. Mai multe spitale din România sunt focare de infecţie. Spitalul Gerota din Bucureşti, Suceava, Arad, Deva şi, ultimele pe listă, Constanţa şi Braşov.

Deşi primele cazuri depistate au fost tratate în spital şi în România, indiferent de manifestarea acestora, autorităţile au anunţat că persoanele infectate dar care nu fac forme grave vor fi tratate la domiciliu.

Jurnalistul Ion Cristoiu consideră că replicarea modelului Italian a fost în dezavantajul României.

„Încă o greşeală a fost imitarea paşilor făcuţi de Occident. Italienii, de exemplu, iar noi i-am imitat, primele infectări-izoleta, duşi la spital, s-a cheltuit enorm atunci. Era nevoie de spectacol al lui Raed Arafat- 4 inşi, Salvare. Nu era nevoie la marea lor majoritate, deoarece nu erau cu simptome majore, dar am luat asta de la italieni, la un număr mic -oamenii se interneză- o imbecilitate, creşte numărul- o parte nu se internează. Dacă nu eram imitatori ai Occidentului şi eram atenţi la experienţa nefastă din Italia, care a ajuns la concluzia că a fost o prostie în sensul că s-au cheltuit bani pentru ceva ce nu era nevoie”, spune Ion Cristoiu, citat de Mediafax.