LISTĂ. Ce înseamnă zona metropolitană? România are 22 de astfel de zone în care nu ai nevoie de declaraţie pe proprie răspundere pentru a circula

Românii au voie să circule în localitate, dar şi în zonele metropolitane, fără  declaraţie pe proprie răspundere , potrivit noilor reguli.

Ce înseamnă zonă metropolitană?

Nu este definit clar în actul normativ ce însoţeşte starea de alertă. Conform unei legi din 2001, mai exact legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, zona metropolitană este definită ca fiind: ”zona metropolitană cuprinde teritoriul administrativ al oraşului centru polarizator şi al unităţilor administrativ-teritoriale cuprinse în zona de navetism a acestuia, la distanţe de până la 30 km, care respectă condiţia de contiguitate spaţială şi în cadrul căruia s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri”.

O zonă metropolitană există independent de oraşul în jurului căruia gravitează, fără a avea personalitate juridică. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale din decembrie 2019, document denumit ”Modele de Cooperare Interjuridiscţională”, România are în acest moment 22 de astfel de zone metropolitane, scrie MEDIAFAX.

Iată care sunt cele mai importante zone metropolitane:

Zona Metropolitană Bucureşti

Anul înfiinţării: 2016. Membrii actuali: Municipiul Bucureşti, Judeţul Ilfov, prin Consiliul Judeţean Ilfov. Populaţia totală: 2.2 mil. locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: Asociaţie de dezvoltare intercomunitară. În prezent, Zona Metropolitană Bucureşti are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.

Zona Metropolitană Cluj Napoca

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Cluj Napoca; Comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Jucu, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gîrbău, Petreştii deJos, Tureni, Vultureni, Sânpaul, Săvădisla şi Gilău. Populaţia totală: 418,153 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE, POLE, Intercommunal Development Association (Comunele Sânpaul şi Săvădisla au devenit membre ale Asociaţiei în 2009, respectiv 2018.)

Zona Metropolitană Constanţa

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiul Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa; Oraşe: Eforie, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu şi Techirghiol; Comune: 23 August, Agigea, Corbu, Costineşti,Cumpăna, Lumina, Mihai Kogălniceanu, Poarta Alba, Tuzla şi Valu lui Traian. Populaţia totală: 434,265 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE, Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Constanţa are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.)

Zona Metropolitană Craiova

Anul înfiinţării: 2009. Membrii actuali: Municipiul Craiova; Oraşe: Filiaşi şi Segarcea; Comune: Almăj, Brădeşti, Breasta, Bucovăţ, Calopăr, Cârcea, Coşoveni, Coţofenii din Faţă, Gherceşti,Işalniţa, Malu Mare, Mischii, Murgaşi, Pieleşti, Predeşti, Şimnicu de Sus, Teasc, Terpezita, Ţuglui, Vârvoru de Jos şi Vela. Populaţia totală: 356,544 locuitori. Observaţii privind forma juridică,evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE, Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Craiova are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.)

Zona Metropolitană Iaşi

Anul înfiinţării: 2004. Membrii actuali: Municipiul Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi; Comune: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Victoria, Movileni, Comarna, Prisăcani, Ţuţora, Mogoşeşti, Dobrovăţ. Populaţia totală: 403,572 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE, Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Iaşi aceeaşi membri pe care îi avea la momentul înfiinţării asociaţiei, singura diferenţă fiind la nivelul membrilor cu statut de observator, între care se numără comuna Dobrovăţ, care a devenit membru recent.)

Zona Metropolitană Timişoara

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Timişoara, Judeţul Timiş; Comune: Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag. Populaţia totală: 387,604 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Timişoara are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.)

Zona Metropolitană Braşov

Anul înfiinţării: 2006. Membrii actuali: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Municipiile Săcele şi Codlea; Oraşe: Râşnov, Ghimbav, Predeal şi Zărneşti; Comune: Sânpetru, Hărman, Prejmer,Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Vulcan şi Budila. Populaţia totală: 410,808 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Braşov are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.

Zona Metropolitană Suceava
Anul înfiinţării: 2011. Membrii actuali: Municipiul Suceava, Oraşul Salcea; Comune: Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni,Udeşti, Hânţeşti şi Dărmăneşti. Populaţia totală: 167,095 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi  statutul centrului urban polarizant: Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (Membrii fondatori ai Zonei Metropolitane Suceava au fost municipiul Suceava, oraşul Salcea şi comunele Adâncata, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuşi şi Bosanci. Comunele Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni, Udeşti, Hânşeşti şi Dărmăneşti au devenit ulterior membre ale Asociaţiei.)

LISTA COMPLETĂ

Cele 22 de zone prezente metropolitane din România