VIDEO Casa Mitza Biciclista, o capodoperă beaux-arts (DOCUMENTAR)

Casa Mița Biciclista, cunoscută și sub numele de Casa Teodorescu, după Constantin Teodorescu, este un monument istoric aflat pe chiar în centrul municipiului București. Numele ei provine de la Maria Mihăescu. Construită de arhitectul Nicolae C. Mihăescu, casa Beaux-Arts cu influențe Art Nouveau are fațade bogat ornamentate, cu balcoane și reliefuri cu heruvimi, lei și cupidoni. Numele casei amintește de apelativul proprietarei Maria Mihăescu, prima femeie din București care a mers pe bicicletă, cunoscută pentru viața extravagantă și luxoasă pe care o ducea. Casa este pe colț, la intersecția dintre străzile Biserica Amzei și Christian Tell.

Născută în anul 1885 la Diţeşti, în judeţul Prahova, Miţa Biciclista, pe numele ei real Maria Mihăescu s-a dovedit a fi o tânără ambiţioasă care ştia ce vrea. Miţa a fost prima femeie ce pedala pe marile străzi ale Capitalei. Era o femeie frumoasă, nu prea înaltă, cam de un metru şaizeci, cu părul blond tuns scurt şi cu ochii verzi-albaştri.  Se spune că a fost curtată de bărbaţi celebri precum Nicolae Grigorescu, Octavian Goga şi chiar de Regele Ferdinand despre care se vorbea că i-ar fi făcut cadou casa care se află şi astăzi în apropiere de Piaţa Amzei şi care îi poartă şi numele.

MEDIU Viermi de foc bioluminiscenți „aprind” oceanul în Long Beach. Imagini virale filmate în Statele Unite

07:35

NEWS ALERT Ro-Alert la granița României. Două avioane F-16 au fost ridicate de la sol, după atacurile cu drone rusești asupra obiectivelor din Ucraina

07:35

„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi svartul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”, o descrie Alexandru Predescu în „Vremuri vechi bucureştene”.

Era o femeie avută pentru acea avreme. Deţinea o trăsură, o maşină coupe şi servitori din Polonia. Mânca numai la Athenee Palace şi mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei. A trăit o perioadă la Paris, iar când s-a întors în ţară a continuat să cocheteze cu acel stil de viaţă şi le vorbea tuturor în franceză. Când se afla la Paris a câştigat şi o bătaie cu flori pe Champs-Elysees, unde a concurat alături de una din frumoasele parizience. A câştigat prin faptul că pielea de pe biciul de la trasură era împodobit cu flori. A devenit cunoscută drept Miţa Biciclista prin anul 1898, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se spunea că acesta era îndrăgostit de ea, dar pentru că îl respingea acesta a poreclit-o „Miţa Biciclista”.

În 1940, Miţa se căsătoreşte cu generalul  Alexandru Dimitrescu şi așa apar primele probleme pentru dama din Bucureşti. Este nevoită să se mute la mansardă şi să închirieze câteva camere pentru a se întreţine. Se spune că în ciuda sărăciei în care trăia, femeia nu şi-a abandonat tabieturile vechi, cina de la Athenee Palace şi mergea la coafor.

Clădirea impunătoare construită la începutul secolului al XX-lea, cu faţadă în stil art nouveau, de la numărul 9-11, din Strada Cristian Tell este astăzi goală. După naţionalizare s-a degradat continuu, o încercare timidă de restaurare făcându-se în 1980.

Imobilul, declarat monument de arhitectură, a fost câştigat în instanţă de urmaşii Miţei care l-au revândut cu mult sub preţul pieţei unor cetăţeni spanioli care s-au întors în Spania. Ceva timp, în ea au locuit mai multe familii fără adăpost.

În anul 2020, clădirea a fost complet restaurată interior și exterior. S-au păstrat elementele decorative în formă originală, s-a înlocuit parte din parchetul deteriorat, s-a anvelopat întreaga clădire. S-au respectat integral liniile vechii construcţii. Casa este scoasă la vânzare pentru suma de 4 milioane de euro. În cazul în care aceasta nu se vinde, există posibilitatea ca locuința să fie transformată în muzeu.