Breaz, despre Cumințenia Pământului: Am avut o discuție și așteptăm ofertă scrisă de la proprietari

„Analizăm prețul cerut și pe urmă vom lua o decizie. Deocamdată nu am primit nicio ofertă scrisă și nu vreau să ne hazardăm în alte afirmații, să facem gafe așa cum au făcut cei din guvernarea Cioloș, încercând să facă un subiect de altfel ratat de campanie în perioada respectivă. (…) În momentul de față, aș putea să vă dau un răspuns privind legislația în vigoare. Statul român are dreptul de preempțiune asupra unor obiecte de patrimoniu. Această sculptură face parte din categoria Tezaur. După o propunere a proprietarilor, vom analiza și vom vedea ce sumă de bani este necesară. În momentul de față, pot să vă spun că avem o sumă de aproximativ 25 de milioane de euro destinată achiziționării unor astfel de obiecte de artă, clădiri de patrimoniu și vom analiza în momentul respectiv”, a declarat ministrul Culturii într-o conferință de presă organizată vineri, la Guvern.

Contactat de MEDIAFAX, avocatul Bogdan Grabowski, reprezentantul proprietarilor sculpturii „Cumințenia Pământului”, a declarat că poate confirma faptul că a avut loc o întâlnire cu ministrul Culturii, care, la momentul respectiv, a avut „rugămintea să rămână confidențială discuția”.

CONTROVERSĂ Guvernul nu a constatat oficial demisia ministrului Educației, Daniel David, anunțată public pe 22 decembrie. Când ar urma să fie anunțat un nou nume

23:55

NEWS ALERT În ultima ședință de Guvern din an, Ilie Bolojan a mai dat 50 de milioane de euro Ucrainei. Pe ce se duc banii românilor

23:50

Totodată, acesta a explicat că discuția cu reprezentanții MCIN a fost „destul de evazivă” și că, până în prezent, „familia nu a depus nimic în scris la minister”.

„Poate că ar trebui ca ministerul să spună în scris ce intenții are”, a mai spus avocatul.

Grabowski a adăugat că acesta a fost singurul demers privind sculptura al Ministerului Culturii din ultimii peste doi ani.

„Ultima corespondență cu Ministerul Culturii fusese în decembrie 2016, când trebuia încheiat contractul, și, în acel moment, ministerul ne-a răspuns că așteaptă hotărârea Parlamentului. De atunci nu ne-au mai spus nimic”, a mai declarat acesta.

În februarie, Bogdan Grabowski a declarat pentru MEDIAFAX că, în 2018, a depus mai multe cereri la Ministerul Culturii, fără să primească niciun semn din partea instituției: „Nu s-a mai întâmplat absolut nimic. Cu vechiul ministru (George Ivașcu, n.r.) nu ne-am întâlnit niciodată, și nici cu actualul ministru (Valer-Daniel Breaz, n.r.), nici direct, nici indirect, niciun fel de discuție, deși noi am depus cereri la minister. Am depus două cereri anul trecut și am cerut să se clarifice, nu am primit niciun răspuns”.

„Vechiul ministru a declarat pe undeva prin toamnă că ar fi dat semne, că ar purta discuții prin intermediul unui domn, dar noi nu am vorbit cu acest domn, nu știu. Cu actualul ministru nu am vorbit absolut nimic. Știu că, la un moment dat, a fost sesizat Corpul de Control al prim-ministrului, dar nici de acolo nu știu dacă s-a finalizat vreun raport”, a mai declarat atunci Grabowski pentru MEDIAFAX.

În februarie 2018, proprietarii au solicitat MCIN să precizeze dacă va reevalua opera de artă „Cumințenia Pământului” sau va plăti suma de 11 milioane de euro convenită în 2016.

Respectivul preț pentru achiziția operei „Cumințenia Pământului” a fost negociat de Ministerul Culturii din vremea Guvernului Cioloș și actualii proprietari ai sculpturii, moștenitorii inginerului Gheorghe Romașcu. Suma de cinci milioane de euro ar fi trebuit să fie alocată de Guvern, iar restul de șase milioane de euro, din colectă publică. În cele din urmă, tranzacția nu a mai avut loc, iar banii continuă să fie returnați celor care au făcut donații pentru opera de artă.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

„Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României din București.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), a fost evaluată la suma de 20 de milioane de euro în septembrie 2014, când a fost pusă în vânzare, Ministerul Culturii fiind invitat să își exercite dreptul de preemțiune.