Cronologia unei demisii așteptate. Cinci întrebări de interes național despre Gabriel Oprea la care nu s-a răspuns până acum

Marți, 20 octombrie. O știre aparent care părea să se stingă rapid, în ciuda tragismului său, a apărut marți seară: un polițist aflat pe motocicletă a căzut într-o groapă de pe un bulevard din centrul Bucureștiului. În ciuda eforturilor medicilor, polițistul Bogdan Gigina, de doar 28 de ani, a murit. Purtătorul de cuvânt al Poliției, Diana Sarca, declară că polițistul se îndrepta către un punct din trafic pentru fluidizarea circulației.

Miercuri, 21 octombrie. Apar primele informații că polițistul mort era cel care deschidea coloana oficială a vicepremierului Gabriel Oprea. Poliția nu oferă nicio explicație. Nici Gabriel Oprea. IGPR anunță doar că Bogdan Gigina a fost avansat în gradul de subinspector de poliție post-mortem de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, la propunerea inspectorului general al Poliției Române. Procurorii, care au deschis un dosar de ucidere din culpă in rem, au anunțat că verifică informațiile potrivit cărora politistul deschidea dispozitivul care îl însoțea pe ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea. Pe traseu, unul dintre șefii agentului de la Rutieră ar fi fost auzit prin stație în timp ce îi îndemna pe membrii echipajului să se grăbească.

Joi, 22 octombrie. La două zile de la accident Poliția confirmă că Bogdan Gigina făcea parte din coloana oficială a lui Gabriel Oprea. Potrivit reprezentanților Poliției Capitalei, coloana oficială a lui Gabriel Oprea, „de care demnitarul beneficia in condițiile legii”, se deplasa cu o viteză adaptată la condițiile meteo și de trafic existente, pe traseul Băneasa – Piața Presei Libere – Arcul de Triumf – Piața Charles de Gaulle Piața Victoriei – bulevardul Uranus – strada Știrbei Vodă, după ce vicepremierul participase la o activitate în cadrul unei instituții din domeniul securității și ordinii publice.

Poliția nu explică însă de ce avea nevoie Oprea de coloană oficială și cum justifică urgența deplasării sale (numai așa se poate încadra în prevederile legii care spune că de coloană oficială beneficiază demnitari printre care el nu se numără). De asemenea, nu spune de unde venea și unde se ducea vicepremierul și de ce s-a ținut ascuns timp de două zile că polițistul făcea parte din coloana oficială.

În cursul serii apare informația că un alt polițist de la Brigada Rutieră a Capitalei a căzut cu motocicleta în timp ce însoțea coloana oficială a ministrului Internelor, Gabriel Oprea, agentul fiind rănit în urma accidentului, care a avut loc în septembrie, în zona Pieței Victoriei.

Vineri, 23 octombrie. Vicepremierul Gabriel Oprea apare la ședința extraordinară de guvern, stând în dreapta premierului. Victor Ponta reclamă „barbarismul politic” al celor care îi cer demisia lui Oprea și încearcă să mute discuția către faptul că polițistul și-a pierdut viața din cauza infrastructurii proaste a drumurilor. „Sunt convins că peste tot în țară există tot felul de capcane mortale și doar când se întâmplă o mare tragedie aflăm despre ele”, a spus Ponta în debutul ședinței de Guvern. Ulterior, în timpul conferinței de presă, el a refuzat să răspundă la orice întrebare referitoare la demisia lui Oprea și la faptul dacă acesta avea dreptul legal să beneficieze de coloană oficială. „Înțeleg că dumneavoastră vorbiți ca să vă audă șefii, eu am stabilit cu dumneavoastră niște reguli”, a spus premierul vizibil deranjat, el adăugând că răspunde numai la întrebări referitoare la temele anunțate. Jurnaliștii au insistat pe acest subiect, dar Victor Ponta a continuat să nu facă referiri pe această temă. „Am impresia că vorbesc în chineză”, a spus premierul.

Sâmbătă, 24 octombrie. Liderii PNL îi cer demisia lui Gabriel Oprea. În stradă, peste 300 de motocicliști au pornit în marș prin București oprindu-se la locul unde polițistul Bogdan Gigină și-a pierdut viața.

Duminică, 25 octombrie. Gabriel Oprea tace în continuare, însă locotenenții săi ies la atac împotriva tuturor care-l contestă pe vicepremier. Vicepreședintele UNPR, Ion Răducanu, îi atacă dur, într-o postare pe Facebook , pe cei care îi cer demisia lui Gabriel Oprea, susținând că este „un atac concertat, furibund, demențial, ilogic și irațional”. Răducanu îi face în același timp un elogiu vicepremierului susținând că este politicianul „care a asigurat stabilitatea României în ultimii 5 ani” și că „nicicând după Revoluție, MApN sau MAI nu au avut un ministru mai bun, mai apreciat și mai eficient decât Gabriel Oprea”. În corul lăudătorilor intră și consiliera personală a lui Oprea, Alexandra Dobre.

Ministerul de Interne transmite un comunicat de presă în care precizează că MAI și ministrul nu pot prezenta detalii despre accident înainte de finalizarea anchetei.

După cinci zile de la accident, președintele Klaus Iohannis intervine public și le cere lui Victor Ponta să dea explicații. „În legătură cu acest eveniment, am un singur comentariu de făcut: iată, suntem în cea de-a cincea zi și nu avem o luare de poziție oficială din partea Guvernului, așa ceva este inadmisibil. Opinia publică așteaptă lămuriri și îi poftesc de urgență în fața microfoanelor pe domnii Ponta și Oprea să dea aceste lămuriri, și nu mă refer aici la partea penală a accidentului în care, din nefericire, a murit un polițist care a fost în timpul serviciului, ci mă refer la latura politică și la lămuriri de ordin general”, a declarat șeful statului.

Procurorii care anchetează cazul au anunțat că nu au primit de la Poliție și MAI toate documentele cerute, lipsind tocmai acelea referitoare la coloana oficială din care făcea parte polițistul Bogdan Gigină.

Aproape 1.000 de oameni au ieșit în stradă în București pentru a-i cere demisia lui Gabriel Oprea.

ÎNTREBĂRI LA CARE NU S-A RĂSPUNS

1. Ce nevoie avea Gabriel Oprea de coloană oficială și cum justifică urgența deplasării sale pentru a se putea încadra în prevederile legii care spune că de coloană oficială beneficiază demnitari printre care el nu se numără?

2. De ce s-a ținut ascuns timp de două zile de către Poliție că agentul Bogdan Gigina făcea parte din coloana oficială a lui Gabriel Oprea?

3. De unde venea și unde se ducea Gabriel Oprea, adtfel încât era necesară coloana oficială?

4. De ce Poliția și Ministerul de Interne nu au transmis procurorilor care anchetează cazul decât o parte din documente, lipsind tocmai cele referitoare la coloana oficială din care făcea parte polițistul Bogdan Gigina?

5. De ce premierul Victor Ponta, șeful pe linie politică a lui Gabriel Oprea în guvern, refuză să lămurească acest caz?

Trădările „în interes național” ale lui Oprea

Din „șeful mafiei personale a lui Adrian Năstase”, așa cum îl caracteriza Traian Băsescu în perioada de opoziție, Gabriel Oprea a fost reevaluat în politicianul „interesului național”, în măsura în care s-a dovedit a fi util intereselor politice de moment, care au coincis cu dorința de „avansare personală” a generalului cu patru stele, ultima dintre ele pusă pe umărul lui Oprea chiar de Băsescu. Vechi prieten cu Elena Udrea – Oprea a fost partener de afaceri cu Dorin Cocoș până în 2000 – Gabriel Oprea și-a asigurat o poziție privilegiată după plecarea sa din PSD, la începutul lui 2009. A fost atras imediat în cercul noii puteri, Băsescu binecuvântând noua colaborare pe motiv că Oprea a refuzat să dea Ministerul de Interne pe mâna grupurilor de interese din PSD patronate de cuplul Cătălin Voicu-Marian Vanghelie.

După retragerea PSD de la guvernare în toamna lui 2009 și dărâmarea guvernului Boc la moțiunea de cenzură, Gabriel Oprea și oamenii săi pun umărul la instalarea noului Guvern Boc, după realegerea lui Traian Băsescu președinte. Gabriel Oprea primește funcția Ministru al Apărării. De asemenea, colaborarea sa cu noua putere care avea o majoritate favorabilă la Curtea Constituțională îi atrage recunoașterea oficială a grupului parlamentar al UNPR, o premieră în istoria parlamentară pentru un partid care nu a participat în alegeri, fiind constituit ulterior. Atragerea parlamentarilor către noua putere îl face pe Oprea indispensabil în asigurarea majorității parlamentare. În 2012, în aprilie, în momentul în care Traian Băsescu și PDL se prăbușesc electoral, vicepremierul schimbă tabăra și pune umărul, prin parlamentarii săi la dărâmarea Guvernului Ungureanu, deși susținuse că nu va vota împotriva unui cabinet din care UNPR face parte. La nici o săptămână semnează un protocol cu Victor Ponta pentru susținerea noului Guvern, iar peste câteva luni participă în alegeri sub umbrela USL. Gabriel Oprea primește postul de vicepremier, pe care îl păstrează după plecarea PNL de la guvernare și până în prezent.

De fiecare dată a susținut că este o chestiune de interes național menținerea stabilității, iar UNPR se simte datoare să rămână la guvernare pentru acest obiectiv. Chiar dacă după plecarea din PSD, de la tribuna Parlamentului susținea că Victor Ponta „nu are niciun Dumnezeu”, relația dintre cei doi a devenit între timp una de credință. Ponta și Oprea s-au susținut necondiționat, atunci când amândoi au fost acuzați de plagiat, când au început problemele penale ale premierului și acum când vicepremierului i se cere demisia pentru că ar fi abuzat de funcție pentru a avea coloană oficială.

Colaborarea nu s-a rezumat numai la asta. Prezența în dreapta lui Victor Ponta i-a asigurat lui Gabriel Oprea și un sediu de partid la un preț de chilipir în Kiseleff, una dintre cele mai scumpe zone din București. PSD și UNPR sunt, din datele obținute de gândul de la RA-APPS, singurele partide care au profitat de noua lege prin care sediile formațiunilor politice se pot cumpăra, în rate, fără credit bancar, direct de la stat. Pentru cele două clădiri aflate, gard în gard, în centrul Capitalei, partidele lui Victor Ponta și Gabriel Oprea au plătit mai puțin de 330 de euro pe metrul pătrat. PSD are de plătit în jur de 275 de euro pe metrul pătrat construit, în timp ce UNPR a devenit proprietară în clădirea din strada Gheorghe Brătianu, numărul 7, dând 325 de euro pe metrul pătrat. Un preț de aproape cinci ori mai mic decât al pieței din zonă, potrivit estimărilor imobiliare ale agențiilor consultate de gândul.

Din vara acestui an, Gabriel Oprea este în centrul unui scandal de plagiat, în ceea ce privește propria sa lucrare de doctorat, „Procedura plângerii prealabile”, precum și a celor pe care le coordonează la Academia Națională de Informații.

Marian Popescu, președintele Comisiei de Etică a Universității din București, a avut un verdict tranșant după ce a analizat lucrarea de doctorat a vicepremierului Gabriel Oprea. „Este vorba, în mod sigur, despre un plagiat. Sunt zeci de pagini copiate integral”, a declarat el, pentru Gândul. Șeful Comisii de Etică a contrazis astfel concluzia Consiliului Național de Etică de la Ministerul Educației, for desemnat politic și singurul mandatat legal să dea un verdict în cazul demnitarilor. CNE a decretat, rapid, fără a mai aștepta concluziile universitarilor care se autosesizaseră în acest caz, că suspiciunile de plagiat în cazul Oprea „nu se confirmă”. De altfel, același CNE l-a spălat și pe Victor Ponta de acuzațiile de palgiat. Organismul care funcționează pe lângă Ministerul Educației a fost „reformat” în 2012 astfel încât influența politică a puterii să poată fi exercitată când este cazul.