• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

Cum se fentează regulile anti-incendiu. Ce au declarat în acte patronii de la Colectiv și ce spune legea

Patronii clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Cătălin Gancea și Costin Mincu au declarat în actele depuse la Primăria sectorului 4 o capacitate de primire a clienților mult mai mică decât numărul oamenilor pe care l-au primit la concert, precum și un singur obiect de activitate principal - bar și vânzare de băuturi alcoolice.

Actele de autorizare ale clubului Colectiv, prezentate de Primăria sectorului 4, arată că firma Colectiv Club SRL, deținută de Alin Anastasescu, Cătălin Gancea și Costin Mincu, declarase o capacitate de doar 80 de locuri pe scaune, în condițiile în care în seara concertului când clubul a luat foc, în incintă se aflau între 300 și 500 de persoane. Suprafața declarată a clubului a fost de 425 de metri pătrați, din care doar 335 mp erau destinați servirii clienților. În acest fel, incinta clubului Colectiv nu se încadra în unele prevederi legale ale normelor anti-incendiu, care pentru incintele cu capacitate de peste 200 de locuri pe scaun prevăd obligativitatea unui plan de securitate împotriva incendiilor, precum și foarte multe dotării de siguranță obligatorii.

Totuși, patronii clubului Colectiv aveau obligația să ceară aviz de la IGSU și intrau sub incidența legii privind normele anti-incendiu, pentru că destinația firmei intra în categoria alimentație publică și locația avea peste 200 de metri pătrați, a explicat pentru gândul locotenentul Daniel Vasile, de la ISU București.

Conform Hotărârii de Guvern 1739/2006, privind construcțiile care se supun avizării privind securitatea la incendiu, sunt incluse aici și „clădiri sau spații amenajate în clădiri, având destinația de alimentație publică, cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 200 mp”, conform art. 1 litera g.

„Clubul ar fi trebuit să vină la noi cu toată documentația”, a spus Daniel Vasile, care a adăugat că nu își poate explica cum a dat Primăria sectorului 4 autorizația de funcționare în aceste condiții.

Sursa: Primăria Sectorului 4

Deși în actul constitutiv al firmei Colectiv Club este declarat ca principal obiect de activitate „baruri și alte servicii de servire a băuturilor”, la obiectele secundare de activitate apăreau și „activități de interpretare artistică (spectacole)” sau de suport al unor astfel de activități. Autorizația acordată de Primăria sectorului 4 pe 14 ianuarie 2015 privește însă doar obiectul principal de activitate declarat, adică acela de bar, nu de sală de spectacol/concert.

Nefiind o clădire nouă, proprietarii clubului erau cei responsabili să obțină de la Pompieri (IGSU) o autorizație privind normele anti-incendiu. Această autorizație nu există în cazul clubului Colectiv, conform secretarului de stat al MAI Raed Arafat. De aici și declarațiile senine ale primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care a declarat că „nu are nimic să-și reproșeze”: autorizațiile care țineau de primăria condusă de el erau în regulă.

Acest lucru nu justifică însă de ce clubul Colectiv nu a fost controlat de IGSU sau de ce Primăria, neavând competențe, însă controlând clubul în data de 21 octombrie 2015, nu a alertat Pompierii pentru a veni în control.

Primăria sectorului 4 a verificat clubul Colectiv cu doar o săptămână înainte de tragedie, pe 21 octombrie, însă doar pe tema alimentației publice (obiectul de activitate fiind acela de bar) constatând ca singură neregulă faptul că patronii de la Colectiv foloseau personal necalificat în acest domeniu.

Legile, foarte clare, dar și ușor de fentat

Conform Hotărârii de Guvern 1739/2006, doar anumite categorii de construcții trebuie supuse autorizării sau avizării privind securitatea la incendiu. În aceste categorii se numără și „sălile aglomerate” sau construcțiile pentru spectacole cu o capacitate mai mare de 200 de locuri pe scaune. Clubul Colectiv nu se încadra însă, conform declarațiilor pe propria răspundere a patronilor săi, în aceste categorii. În practică, cel puțin vineri noapte, la Colectiv a existat un spectacol de tip concert, la care au luat parte peste 200 de persoane.

O „sală aglomerată” este o „încăpere sau grup de încăperi, pe același nivel sau niveluri diferite, care comunică direct între ele prin goluri neprotejate la foc, în care suprafața ce-i revine unei persoane este mai mica de 4 m2 și în care se pot întruni simultan cel puțin 150 de persoane; când sunt situate la parter se consideră săli aglomerate dacă se pot întruni simultan cel puțin 200 de persoane„, conform Normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor, emis în 2013.

Cu alte cuvinte, clubul Colectiv s-ar fi încadrat, dacă este să ne luăm după activitățile de concert și spectacol desfășurate de obicei acolo, fie la categoria de sală aglomerată, fie la cea de construcție pentru spectacole care ar fi trebuit să fie supusă avizării anti-incendiu. Însă conform declarației pe propria răspundere, capacitatea sa maximă era de 80 de locuri pe scaun, iar obiectul principal de activitate era acela de bar.

Dacă s-ar fi făcut asta, Normativul privind securitatea la incendiu prevede restricții drastice, printre care:

– „Circulația în interiorul spațiilor din porțiunea aferentă sălilor aglomerate se poate face după cum urmează: a) la cluburi, discoteci și cămine culturale, porțiunile aferente diferitelor activități de club pot comunica liber cu sectorul de recepție al sălii de spectacole, precum și cu celelalte săli aglomerate (de reuniuni, conferințe, etc.); sălile de concerte, sălile de întruniri, auditoriile, sălile de lectură, saloanele de dans, discotecile, sălile de sport, sălile de alimentație publică, sălile de așteptare, muzeele și expozițiile cu exponate incombustibile care se încadrează ca săli aglomerate din clădiri civile, pot avea goluri în pereții ce le separă, protejate cu uși E 30-C5 Sm; d) sălile aglomerate, comasate într-o clădire, pot avea goluri pentru circulație între porțiunile comune de clădire aferentă protejate cu uși E 30-C5 Sm.

– „Pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu (desfumare), la partea superioară a sălilor aglomerate în care are acces publicul, se prevăd dispozitive de evacuare a fumului amplasate judicios, a caror suprafață va fi cel puțin 1/100 din suprafață sălii sau se asigură desfumarea prin sistem mecanic”.

– „Dispozitivele de evacuare a fumului, trebuie să fie acționate automat, dar să poată fi acționate și prin comenzi manuale, ușor accesibile de la nivelul sălii. (3) Pentru încăperile din care se evacuează fumul în caz de incendiu se asigură admisii de aer dispuse la partea lor inferioară (în apropierea pardoselii).

Elementele decorative interioare, finisajele precum și tratamentele termice și acustice ale sălilor aglomerate, pot fi A1 sau A2 s1,d0, Bs-1d0, C-s1d0 sau executate din lemn și ignifugate cel puțin pe partea neaparentă, inclusiv scheletul de montare și respectiv A2FL-s1 la planșee. Se recomandă ca distanța dintre finisaje sau tratamente acustice și pereții suport să nu fie mai mare de 15 cm. Golurile astfel realizate se împart prin diafragme, (care pot fi din lemn ignifugat), în celule cu dimensiuni maxime de 3,00 x 3,00 m, astfel încât să se evite formarea de curenți favorabili dezvoltării incendiilor.

– În sălile aglomerate și anexele lor în care publicul are acces, plafoanele suspendate trebuie să fie A1 sau A2-s1d0. Se pot utiliza și zone de plafoane suspendate executate din B-s1d0 sau C-s1d0, dacă se asigură măsuri corespunzătoare de impiedicare a transmiterii incendiilor de la o porțiune la alta prin, fâșii incombustibile A1 sau A2-s1d0 de cel puțin 1,00 m amplasate la maximum 25 m pe doua direcții perpendiculare.

– Este obligatoriu să se asigure cel puțin două ieșiri de evacuare, distincte și judicios distribuite.

– Pentru asigurarea evacuării rapide și fără accidente a publicului, în sălile aglomerate, scaunele, băncile și în general mobilierul, se fixează de pardoseală, astfel încât să nu fie răsturnate în caz de panică. La sălile aglomerate de întruniri cu o capacitate de maximum 200 de locuri, scaunele și băncile pot fi nefixate de pardoseală, cu condiția solidarizării între ele pe pachete de minimum trei rânduri .

Ușile de pe traseul evacuării publicului din sălile aglomerate trebuie să se deschidă în sensul evacuării la simpla apăsare a sistemelor de închidere (bară de panică) și să nu aibă proeminențe care ar putea îngreuna trecerea persoanelor. La ușile exterioare sau care separă alte funcțiuni din clădiri, se permit sisteme de zavorâre fără încuiere, ușor de acționat în condițiile aglomerării persoanelor în față lor.

Lățimea scărilor de evacuare în condițiile în care publicul aflat la diferite niveluri poate observa incendiul în același timp și se îndreaptă simultan spre scări, se determină după numărul de fluxuri ce provin din nivelul cel mai populat, la care se adaugă pentru fiecare din celelalte niveluri, lățimea necesară pentru evacuarea a 25% din persoanele aflate la nivelul respectiv.

Lățimea ieșirilor (ușilor) de la nivelul terenului, de evacuare a sălilor aglomerate, trebuie să asigure trecerea numărului total de fluxuri care vin prin scări cât și a tuturor persoanelor de la parter.

Norme elementare anti-incendiu, aparent ignorate

Chiar și dacă Clubul Colectiv nu se încadrează în normele tehnice de mai sus, privind sălile aglomerate sau construcțiile cu destinația de concert, tot există unele norme elementare, generale, privind prevenirea incendiilor.

Astfel, în Ordinul MAI 163/2007, în care sunt reglementate normele de aplicare ale legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, apar câteva reguli de bază pentru orice incintă asemănătoare clubului Colectiv:

Folosirea flăcării: lumânări, făclii, torțe și altele asemenea pe timpul spectacolelor de teatru, operă, operetă, a festivităților desfășurate în restaurante sau pentru ambianță ori divertisment în restaurante, baruri, cluburi, discoteci etc. este interzisă. (2). Pentru durate scurte, stabilite precis, se admite folosirea flăcării în situațiile menționate la alin. (1), cu condiția asigurării condițiilor de împiedicare a inițierii și propagării incendiului, după cum urmează: a) evitarea amplasării în apropierea sau contactul cu materiale combustibile: decoruri, costume, haine, perdele etc.; b) folosirea unor suporturi incombustibile; c) prevenirea producerii unor incendii prin răsturnare, manevrare greșită etc.; d) stingerea obligatorie a flăcărilor la terminarea evenimentului; e) nominalizarea personalului propriu ce asigură supravegherea și intervenția în caz de incendiu; f) asigurarea mijloacelor tehnice adecvate de apărare împotriva incendiilor; g) anunțarea, după caz, a serviciului profesionist, voluntar sau privat, pentru situații de urgență, a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor.

În sălile aglomerate și de sport, pe stadioane sau pe alte arene sportive ori în incinte amenajate pentru activități cu public este interzis accesul publicului cu produse și substanțe inflamabile sau cu alte mijloace care pot produce incendii sau explozii.

În sălile aglomerate ori amenajările temporare în care se desfășoară activități cu public nu se admite accesul unui număr de persoane mai mare decât capacitatea stabilită prin proiect. (2) Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se realizează astfel încât să se asigure culoare de trecere cu lățimi care să permită deplasarea publicului către ieșirile din sală. (3) În incintele prevăzute la alin. (1), scaunele sau băncile se fixează de pardoseală astfel încât să nu fie răsturnate în caz de panică și să asigure evacuarea rapidă și fără accidente a publicului.

Din primele relatări ale martorilor și ale autorităților, unele dintre aceste norme elementare nu au fost respectate, ajungându-se la folosirea unor artificii, fie ele chiar și de mică intensitate (de tipul celor de nuntă) într-o incintă închisă, supraglomerată peste capacitatea declarată, și în prezența unor materiale extrem de ușor inflamabile – bureții de antifonare (neignifugați, conform reprezentantului firmei care a antifonat clubul Colectiv) și tavanul fals de lemn.

Inchide