Foreign Affairs: Iohannis, un etnic german care a spulberat iluziile despre politică în Europa de Est

Alegerea, pe 16 noiembrie, în funcția de președinte al României a lui Klaus Iohannis, un etnic german „care a dus o campanie viguroasă împotriva corupției” (sic), „a spulberat mai multe iluzii despre politica din Estul Europei”, consideră autorii unui articol din prestigioasa revistă americană de politică internațională Foreign Affairs. Iohannis este dat drept exemplu alături de alegerea premierului Sloveniei, Miro Cerar, și alegerile din Ucraina pentru Parlament sau primăria Kievului, pentru a demonstra ideea că în politica Europei de Est are loc o schimbare de paradigmă, în ciuda „alunecării recente a Ungariei în autoritarism”.

„De la sfârșitul Războiului Rece, analiștii și media din Occident au portretizat Europa de Est ca pe o regiune dominată de un naționalism xenofob, unde votanții necivilizați se întorc rapid către partidele etnico-naționaliste, în vremuri de restriște. (…) Victoria lui Iohannis spune o altă poveste – așa cum o fac și alegerile recente din alte câteva state post-comuniste. În România, rezultatele alegerilor sugerează că est-europenii și-au direcționat frustrările nu împotriva minorităților etnice, ci împotriva propriilor guverne, care sunt dominate de corupție și ineficiență„, scrie Foreign Affairs.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

NEWS ALERT Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul!” Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

00:35

Autorii articolului arată că premierul Victor Ponta a avut o campanie orientată către votul naționalist, promițând sprijinirea valorilor românești tradiționale ale „armatei, bisericii și familiei” și susținând că România ar trebui să încorporeze Moldova. Cei mai mulți votanți au ales însă „un outsider politic”, așa cum îl consideră autorii pe Iohannis, care este pro-european și care a promis o bună guvernare.

Orientări electorale asemănătoare au avut loc și în Slovenia sau Ucraina. În iulie, slovenii l-au ales prim-ministru pe Miro Cerar, un profesor moralist de drept, care a avut o platformă anticorupție și antisistem. Cerar i-a învins pe oponenții de centru-stânga și de centru-dreapta, promițând reinstaurarea unei guvernări corecte pentru o țară aflată în recesiune economică. În octombrie, ucrainenii au ales în Parlament reprezentanții partidelor susținute de Euromaidan și care au pus accentul pe eradicarea corupției și pe apropierea țării de restul Europei. La fel s-a întâmplat în alegerile pentru primăria Kiev, unde boxerul Vitali Kliciko a câștigat.

Autorii articolului susțin însă că deseori candidații anti-establishment nu reușesc să realizeze foarte multe lucruri: „Marșând pe o singură problemă, candidații anticorupție evită deseori să aibă poziții pe o listă lungă de probleme cu care se confruntă țările lor: economiile stagnante, nevoia de investiții străine, servicii publice apatice. Iar ducerea lucrurilor la bun sfârșit necesită deseori să știi să negociezi cu oameni și practici ale unui sistem corupt”.

În Slovenia, de exemplu, Miro Cerar s-a izbit deja de două obstacole, în lupta sa anticorupție. Mai întâi, cei numiți de el în noul guvern provin din partidele politice împotriva cărora a candidat, ceea ce îi subminează credibilitatea. În al doilea rând, majoritatea instituțiilor judiciare merg în continuare prost în susținerea statului de drept.

„Eliminarea corupției este dificilă, dacă nu aproape imposibilă – mai ales din afară. Totuși, est-europenii speră la salvare. În România, Slovenia și Ucraina, o majoritate tăcută a respins naționaliștii de dreapta în favoarea unor reformatori pro-europeni, modești. Partidele cu mentalitate liberală din Europa de Est ar trebui să ia aminte și să caute să se schimbe, aducând în rândurile lor outsideri anti-sistem cu o coloană vertebrală morală”, este concluzia autorilor din Foreign Affairs.