Medicii, nemulțumiți de legea salarizării unitare: S-a dovedit „mai plină de găuri decât un șvaițer original”

Medicii, nemulțumiți de legea salarizării unitare:  S-a dovedit „mai plină de găuri decât un șvaițer original
Publicat: 24/04/2018, 14:29
Actualizat: 24/04/2018, 14:37

Chirurgul Dan Grigorescu a scris pe pagina sa de facebook, că guvernanții au mărit salariile medicilor la nivelul anului 2022, însă au omis că, dacă li se vor aplica sporurile specifice fiecărui loc de muncă, veniturile nete vor ajunge la un nivel foarte mare.

„La început au pus de-o lege nou-nouță, după cum . O lege pentru toți bugetarii, deci și pentru cei din sănătate. – o (și se) lăudau ei completând zilnic flip-chart-urile din studiourile televiziunilor , ca reacție la criticile unora care vedeau că Legea 153 a salarizării unitare e mai plină de găuri decât un original. a devenit imediat mai apoi leit-motivul fiecărei ieșiri publice a guvernanților. Nu mințeau. Erau. că nu suficienți! Aoleu! Dar cum așa? Simplu! Pentru că atunci când au aprobat salariile de bază ale medicilor și asistenților medicali (acelea din 2022 date cu patru ani înainte) au omis să înțeleagă că, dacă li se vor aplica sporurile specifice fiecărui loc de muncă, veniturile nete se duceau mai sus decât doreau ei (…) În disperare de cauză (pentru că deja apucaseră să promită public), ai legii au imaginat o găselniță: plantarea unei în calea veniturilor promise. O adevărată , cu rol de strivire a câștigurilor nete, obținută prin tăierea sumelor necesare plății sporurilor la maxim 30% din suma totală a salariilor din bugetul de cheltuieli salariale ale ordonatorilor superiori de credite ale spitalelor, fie că erau ministere sau autorități publice locale. Asta deși se știa că pe plan național, în medie, acest procent era de peste 45%!”, a spus dr. Grigorescu Dan.

Șeful secției de Chirurgie Plastică și Reconstructivă a Spitalului din Brașov a mai adăugat că reducerea cu o treime a veniturilor nu se aplică doar celor cu salarii mărite din sănătate, ci tuturor categoriilor profesionale din domeniu, în număr de doisprezece.

„O brambureală generată de aplicarea acelorași prevederi legale, însă în condiții diferite, generatoare de multiple discriminări justițiabile. Aceste discriminări pot fi incluse în următorul cadru: s-a ajuns ca medici sau asistenți medicali, lucrând în spitale de același rang din aceeași țară, având același număr de ore lucrate lunar în aceeași specialitate, având aceeași vechime și aceeași pregătire, să fie plătiți diferit, în funcție de instituția căreia i se subordonează spitalul respectiv și, chiar mai inacceptabil, de modul de gândire al managerului fiecărui spital în parte!”, a mai spus dr. Grigorescu Dan.

Acesta explică faptul că sunt spitale care au ordonator de credite ministere, sau care țin de consilii locale sau județene.

„Și acum, argumente. Primo: Sunt spitale care au ca ordonator de credite ministere. Ministere, nu doar Ministerul Sănătății! Discutăm deci, în plus, de Ministerul Apărării (spitale militare), Ministerul Transporturilor (spitale CFR), Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, SRI. Sunt și spitale care „țin” de Consilii Județene, altele de Consilii locale. Elementul comun este acela că fiecare dintre acești ordonatori de credite au bugete diferite pentru cheltuieli salariale, unele mai mari decât altele. Fiecare dispune, deci, de o anvelopă de sporuri diferită, după cum au stabilite sporuri diferite pe categorii de activitate, și, ceea ce e și mai diferit, au un număr total diferit (procentual vorbind) de angajați cărora li se aplică sporuri. Păi atunci cum să oferi aceleași venituri rezultând dintr-un salariu de bază identic la care se vor aplica sporuri în valoare procentuală diferită stabilită doar în funcție de câți bani s-au alocat spitalului în care lucrezi? Alocare care poate fi discreționară, respectiv diferită pentru spitalele din subordinea aceluiași ordonator de credite?”, a mai afirmat dr. Grigorescu.

De asemenea, el mai arată că managerii au avut „libertatea” de a face ce cred ei de cuviință în lipsa normelor de aplicare a Regulamentului de sporuri.

„Așa că, în situația unui buget insuficient au fost adoptate, în principal, două strategii: a) sporuri la maxim, ca în februarie 2018, pentru cele peste 10 categorii de angajați cărora nu li s-au mărit salariile, și la minim medicilor și asistenților medicali. De ce? Pentru ca primilor să nu le scadă salariile cu niciun bănuț (să nu protesteze, etc), iar celorlalți să li se poată închide gura cu argumentul: V-a crescut salariul! Ce mai vreți? Rezultanta: discriminare, atât timp cât în aceeași secție unii iau spor maxim, iar ceilalți minim! Să generezi discriminare doar pe criterii de liniște instituțională, nu mi se pare corect! Și b) sporuri diminuate proporțional pentru toți (ceea ce mi se pare corect și juridic!), ceea ce a dus la scăderi salariale pentru categoriile cu salarii nemărite. Rezultanta: „gălăgie socială”. În acest caz, afară cu managerii respectivi, au spus politicienii, acuzându-i că sunt nepricepuți. Problema de maximă gravitate a apărut atunci când diminuarea sporurilor a ajuns la un nivel mai mic și decât minimumul legal prevăzut în Regulament!”, potrivit medicului Grigorescu Dan.

Șeful secției de Chirurgie Plastică și Reconstructivă a Spitalului din Brașov mai susține că paradoxal este că cele mai performante spitale ca și complexitate a actului medical sunt arondate bugetar instituțiilor mai sărace, care nu dispun de posibilitatea de a-și plăti corespunzător personalul. Astfel medicii de aici câștigă mai puțin decât cei din zone de mult mai mică performanță și complexitate.

„Aflăm de la doamna Ministru al Sănătății că la spitalele unde s-a ieșit la proteste s-au . Care or fi acelea? Nu cumva s-au alocat ceva bani din rezervele ministeriale pentru a stinge focarele cele mai periculoase pentru ? Că atunci nu mai e vorba doar de o discriminare inevitabilă, ci și de una politic asumată punctual, de tipul: celor care nu fac le dăm satisfacție, celorlalți, pace bună!”, a mai scris medicul.

Ulterior, ministerul Muncii a precizat că: „Plafonul de 30% sporuri exista și în vechea Lege a salarizării, și anume în Legea cadru nr. 284/2010, care, la art. 22, alin. 1, prevede: „Suma sporurilor, compensațiilor, primelor și indemnizațiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din salariul de bază (…)”.
Mai mult decât atât, vechea lege a salarizării prevedea, la alin. 2 al art. 22, chiar și faptul că „suma sporurilor, compensațiilor, primelor și indemnizațiilor individuale nu va depăși 30% din salariul de bază (…)”. Legea 153/2017, astăzi în vigoare, nu mai prevede și o limitare individuală pentru toate categoriile, fiind introduse excepții pentru sistemul sanitar, cel de apărare, ordine publică și securitate națională, tocmai pentru ca personalul din anumite categorii, care își desfășoară activitatea în condiții speciale, să poată primi sporuri mai mari de 30%”.

Sursa citată spune că sporurile din Sănătate nu au depășit plafonul de 30% până la derogarea dată prin OUG 9/2017, însă și aceasta prevedea că ele trebuie să se încadreze în prevederile bugetare alocate.

„Derogarea a fost făcută tocmai pentru ca veniturile personalului să fie satisfăcătoare, până la intrarea în vigoare a Legii 153/2017 și a Regulamentului de sporuri, care a fost elaborat ulterior de ministerul de resort. Numai că, în practică s-a constatat că, în unele unități, diverși angajați, nu întotdeauna cei implicați în actul medical, au primit sporuri care au ajuns și la 115%. Astfel, dacă în anul 2016, spre exemplu, cuantumul total al sporurilor pentru condiții de muncă a fost, în sistemul de sănătate, de 29%, în 2017 s-a ajuns la o medie de 45%, iar dacă includem și cuantumurile aferente gărzilor și asigurării continuității, atunci procentul este de 57%. Ceea ce înseamnă aproape dublu de cât prevedea fosta Lege a salarizării 284/2010. Chiar și în aceste condiții, în urma aplicării Legii 153/2017, salariile medicilor și cele ale asistentelor medicale au înregistrat creșteri spectaculoase începând cu drepturile aferente lunii martie a anului 2018”, anunță reprezentanții Ministerului Muncii.

„Menționăm, de asemenea, că există unități sanitare, precum Spitalul Județean din Brașov, al căror management a reușit să crească veniturile tuturor angajaților, inclusiv cele ale infirmierelor și brancardierilor, încadrându-se, în același timp, în plafonul de spor de 30%”, se mai arată în răspunsul pentru MEDIAFAX.

În ceea ce privește salariile brancardierilor, îngrijitoarelor și infirmierelor sursa menționată precizează că acestea vor crește etapizat, până în 2022, cu 25% dintre diferența dintre suma prevăzută în grila din 2022 și salariile astăzi în plată.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase