MIZA SCHIMBĂRILOR DIN SĂNĂTATE. În timp ce ministrul Nicolăescu susține că va face economii prin pachetul de servicii medicale de bază, managerii de spital îl contrazic. Despre câți bani e vorba

Anul 2013 a fost unul dificil pentru sistemul sanitar din țară. Românii care s-au dus să își facă analize s-au trezit puși pe liste de așteptare, pentru că policlinicile nu mai aveau bani din a zecea zi a lunii.

Situația nu se schimba atunci când se internau. De cele mai multe ori pacienții trebuiau să își aducă de acasă până și ața chirurgicală, pentru că spitalul nu putea suporta aceste cheltuieli. Nici pentru bolnavii de cancer anul acesta nu a fost unul ușor. La începutul lui 2013, pacienții oncologici s-au confruntat cu o criză de citostatice, programul național specific fiind unul dintre cele subfinanțate.

Toate în condițiile în care Sănătatea a primit de la bugetul de stat 6 miliarde de lei, din care 2 au mers către Ministerului Sănătății, iar 4 miliarde către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Chiar dacă 2014 nu anunță mai mulți bani pentru Sănătate, ministrul Eugen Nicolăescu afișează optimism afirmând că situația de anul acesta va fi una de domeniul trecutului. Mai mult, invocă noul pachet de servicii medicale, aflat în prezent în dezbatere publică. Șeful de la Sănătate susține că, odată cu intrarea în vigoare a pachetului de bază „se vor face economii reale”. Nicolăescu mai spune că economiile se vor face în special de la internări, unde se cheltuiesc în prezent cei mai mulți bani. Multe cazuri vor fi preluate în ambulatoriu, afirmă oficialul MS. De altfel, în momentul de față spitalele primesc chiar și de șase ori mai mulți bani pentru serviciile pe care le prestează, potrivit afirmațiilor secretarului de stat de la Sănătate, Adrian Pană.

„Un consult în ambulatoriu astăzi costă în jur de 17 lei. În momentul de față sunt foarte puțini medici care acceptă să facă un contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate ca să primească 17 lei pentru un consult. În aceste condiții, pacientul ajunge în spital, i se face o spitalizare de zi, unde i se oferă consultația respectivă și, eventual, un set de analize. Spitalul primește în jur de 300 de lei, când în realitate serviciile prestate costă în jur de 50 de lei. De ce să nu plătesc acei 50 de lei în ambulatoriu? Este un preț decent acceptat de specialist”, a explicat Adrian Pană pentru gândul.

„Schimbările propuse sunt unele care țin de finețuri”

În vreme ce ministrul vorbește despre economii, cei care lucrează în Sănătate, îl contrazic. Banii sunt aceeași, susțin șefii de spitale.

„După ce studiem proiectul pachetului de bază vom constata că nu se taie nimic din ce există în prezent. Ne-am fi așteptat ca în acest pachet să nu mai existe o serie de servicii medicale. Schimbările propuse sunt unele care țin de finețuri. Banii vor fi aceași. Nu văd cum vor ajunge pentru toată lumea”, a declarat pentru gândul Dan Căpățână, manager de la Spitalul Clinic de Urgență Constanța.

Prof. dr. Monica Pop, șefa de la Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice din București, spune că problema subfinanțării nu se se va rezolva prea curând, în condițiile în care aproape 5 milioane de cetățeni contribuie la fondul Sănătății, iar de beneficiat beneficiază 20 de milioane de persoane. „Dacă se impune fiecărui român lunar o taxă de 10 lei bugetul Sănătății va crește cu 40 de milioane de euro lunar, iar anual am vorbi de 120 de milioane de euro. Suma este una modică. Așa cum ne permitem să aruncăm banii pe țigări și alcool, indiferent de statutul social pe care îl avem, așa ne-am putea permite să dăm și la Sănătate. Nimeni nu își asumă o astfel de lege”, spune pentru gândul prof. dr. Pop.

Prof. dr. Monica Pop spune că în România foarte mulți bani se cheltuiesc pe urgențe medicale. „Românul e obișnuit să vină la medic atunci când starea lui e gravă. Costurile unei astfel de situații sunt poate și de 10 ori mai ridicate decât dacă pacientul s-ar fi prezentat la medic atunci când starea lui era una stabilă și nu critică. Educarea pacientului în acest sens este esențială”, a mai spus managerul de la Spitalul de Oftalmologie.

„Se pot face economii reale la buget dacă pacienții sunt implicați în programele de prevenție”

Faptul că statul nu va face prea multe economii cu noul pachet de servicii medicale de bază este susținut și de reprezentanții asociațiilor de pacienți. „Pentru prima dată bolnavii de cancer vor avea un program de oncologie în adevăratul sens al cuvântului. În prezent nu există un program real de oncologie care ar fi trebui să conțină atât prevenția, depistarea timpurie, investigarea și tratamentul celor diagnosticați cu cancer”, a declarat pentru gândul Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavi de Cancer din România.

Potrivit lui irimia, pentru ca programul de oncologie să fie unul de succes românii ar trebui responsabilizați. „Se pot face economii reale la buget dacă pacienții sunt implicați în programele de prevenție. Este un lucru cunoscut că noi, românii, nu avem această cultură. Nu există popor educat, ci popor sancționat. Astfel, autoritățile ar trebui să-i responsabilizeze pe români. Ar trebui să li se spună că dacă nu participă la programele de prevenție atunci pierd gratuitatea în ceea ce privește investigațiile ulterioare. Înainte de a se recurge la tăieri pecientul trebuie să fie foarte bine informat”, a mai spus Cezar Irimia.

Una dintre soluțiile propune de reprezentantul asociației de pacienți o reprezintă introducerea în programa școlară a orelor de educație sanitară. „Suntem conștienți că schimbările nu vor apărea peste noapte, dar autoritățile trebuie să găsească fonduri pentru aceste cursuri. Ministerul Educației să vină cu partea financiară, iar ministerul Sănătății să găsească niște specialiști care să prea cursurile respective. Astfel, viitorii adulți vor ști cât de importantă este prevenția”, crede reprezentantul Federației Asociațiilor Bolnavi de Cancer din România.

Cine ar trebui să suporte pachetul de servicii medicale de bază al persoanelor neasigurate

Problema suportării costurilor pentru românii neasigurați este și ea sensibilă. Monica Pop vorbește despre discriminare. „Este o discriminare. Persoanelor neasigurate ar trebui să li se acorde doar serviciile de urgență. Forma actuală a pachetului conține o serie largă de servicii medicale care ar deveni accesibile atât persoanelor asigurate, cât și a celor neasigurate. Practic, cetățenii care cotizează în fiecare lună sunt descurajați să mai plătească”, afirmă șefa Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice din București.

Opinia este susținută și de către managerul de la Spitalul Clinic de Urgență Constanța, care spune că „baza de la care s-a pornit acest pachet este una greșită”. „Persoanele neasigurate reprezintă o categorie care ar trebui să beneficieze de un pachet social. În mod normal Ministerul Sănătății, împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar trebui să stabilească ce servicii medicale sunt incluse în el, iar plata acestora să se facă de către Ministerul Muncii, așa cum este în multe alte țări din Europa. Din câte știu, tot ce înseamnă servicii sociale sunt susținute de ministerul Muncii, prin programe speciale. La noi, costurile acestor servicii sunt susținute de CNAS, din banii asiguraților, iar acest lucru nu este normal”, a mai spus Dan Căpățână.