Omul de afaceri Florin Măran, finul șefului CJ Timiș, judecat pentru spălare de bani și evaziune

Florin Dănuț Măran, administrator al societăților Tehnocer SRL și Dateco SRL, și cel care ar fi constitui grupul infracțional organizat, este în arest la domiciliu, după ce instanța a respins propunerea de arestare preventivă a acestuia, formulată de procurorii DNA Timiș, care au anchetat acest caz.

Alte 13 persoane, complici ai lui Florin Măran, vor fi judecate în același dosar. Astfel, sub control judiciar au fost trimiși în judecată Marcel Ladislau Adler, Ioan Francisc Toth, Cirpian Stănescu, Ion George Munteanu, Marcel Stănescu, Zaharia Radu, Florin Stănescu, Benoni Mihai, Alexandru Radi, Marcel Rădulescu, Dragoș Burghel, Ferman Stănescu, precum și Istrate Stănescu, arestat în altă cauză, arată DNA, într-un comunicat de presă.

Și firmele administrate „de facto” de Florin Măran – Technocer și Dateco – au fost trimise în judecată pentru complicitate la evaziune fiscală și complicitate la spălarea banilor.

SOCIAL 320 lei în plus la pensie pentru acești pensionari din România. Care este condiția

10:30

ISTORIE Preparatul tradițional românesc de Crăciun cu origini romane. Delicatesa de sezon care a traversat mileniile, nelipsită la masa de sărbători

10:18

Firma de construcții Tehnocer are mai multe contracte cu Consiliul Județean Timiș, unul dintre acestea vizând reabilitarea Spitalului Județean. Președintele CJ Timiș, Titu Bojin, este nașul fiului lui Florin Măran, potrivit unor surse judiciare.

Președintele CJ Timiș este cercetat sub control judiciar, într-un alt dosar, privind atribuirea unor contracte.

Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA Timiș, omul de afaceri Florin Măran, cu sprijinul altor inculpați, nu a plătit TVA de 7.990.700,10 lei și impozit pe profit de 4.342.119,09 lei, pe care firmele Technocer și Dateco le datora bugetului de stat. O parte din suma provenind din evaziune fiscală ar fi fost transferată succesiv, prin conturile unor persoane juridice, iar ulterior i-ar fi fost dată lui Măran și „reintrodusă în circuitul civil în scopul însușirii ei de către acesta”.

„În demersul de a obține, în mod ilicit, avantaje pecuniare mai multe, inculpatul Măran Florin Dănuț a pus la punct un mecanism complex, prin intermediul căruia a obținut diferite sume de bani care, în realitate, trebuia să fie achitate statului român cu titlu de impozite și taxe. Astfel, pentru obținerea sumelor de bani, inculpatul Măran Florin Dănuț a inițiat și constituit un grup infracțional organizat la care au aderat succesiv inculpații Stănescu Ciprian, Munteanu Ioan George, Stănescu Istrate, Stănescu Marcel, Radu Zaharia, Mihai Benoni, Radi Alexandru, Rădulescu Marcel, Burghel Dragoș și Stănescu Ferman”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Anchetatorii susțin că, prin firme administrate în drept sau în fapt de membrii grupării, au fost simulate relații comerciale fictive, pentru a fi diminuate taxele și impozitele datorate.

„Au fost simulate operațiuni fictive de vânzare a unor bunuri către firme cu sediul în România care, conform prevederilor legislației fiscale, beneficiau de restituirea TVA. În realitate, scopul operațiunilor l-a constituit compensarea cu suma ce ar fi trebuit obținută din TVA cu taxele și impozitele pe care, în mod real, firmele respective ar fi trebuit să le achite bugetului statului, corespunzător bunurilor vândute. Întrucât, potrivit normelor fiscale din România, în prețul de vânzare a unui bun este inclusă TVA, automat acea taxă trebuia achitată statului român, obligație care însă inculpatul Măran Florin Dănuț a reușit să o înlăture”, se mai arată în rechizitoriu.

Procurorii au precizat că, pentru a ascundce aceste fapte, Măran a înregistrat în contabilitate facturi fiscale false, care figurau ca fiind emise de societăți comerciale înregistrate în România. În condițiile în care în prețul cu care erau „achiziționate” acele bunuri era inclus TVA, rezulta imediat o diminuare sau chiar anularea TVA care trebuia achitată statului.

Măran ar fi dispus înregistrarea în contabilitatea firmelor Technocer și Dateco a 203 documente contabile, prin care se atesta existența unor operațiuni comerciale de achiziție a unor mărfuri de la un număr de 18 societăți comerciale, în realitate acestea fiind inexistente. Omul de afaceri a fost ajutat de ceilalți membri ai grupului, care ar fi acceptat să îi dea facturi fiscale false, în numele unor firme în care figurau ca asociați, administratori sau împuterniciți, fiind totodată întocmite și mai multe documente justificative false.

„Scopul acestor din urmă acte era acela de a spori și întări credibilitatea existenței acelor relații comerciale, astfel ca, în cazul unui control, să fie mai dificilă la o verificare sumară identificarea neregulilor cu privire la acele relații. Tot în acest scop, inculpatul Măran Florin Dănuț le-a solicitat celorlalți coinculpați înregistrarea în contabilitate și declararea la organele fiscale a relațiilor comerciale pentru ca, pe de o parte să înlăture eventuale suspiciuni care ar fi putut plana asupra sa cu ocazia unei verificări sumare a organelor de control, iar pe de altă parte, pentru a răsturna practic vinovăția din sarcina sa în cea a celorlalți coinculpați sau asupra administratorilor firmelor implicate în activitatea infracțională, întrucât în asemenea caz, neplata taxelor și impozitelor cădea în sarcina acestor din urmă persoane fizice și juridice și nu în sarcina firmelor administrate în fapt de inculpatul Măran Florin Dănuț”, se arată în rechizitoriu.

Anchetatorii susțin că întregul mecanism consta în interpunerea celor două societăți ale lui Măran între furnizor și cumpărătorul mărfurilor, procedeu cunoscut sub denumirea de interpunerea unei firme „tampon”.

Procurorii au mai stabilit că, pe lângă TVA datorată statului prin înregistrarea în contabilitatea Technocer și Dateco a facturilor fictive, a fost diminuată și baza de calcul asupra căreia trebuia aplicat impozitul pe profit, sumele ce figurează ca fiind „achitate” emitenților acelor facturi constituind o cheltuială, în înțelesul legislației fiscale, ce avea repercusiune directă asupra acestui impozit.

Dosarul va fi judecat de magistrații Tribunalului Timiș.

Anchetatorii au pus sechestru asigurător pe două imobile ale lui Măran, din județul Timiș, unul de 100.000 de metri pătrați, în valoarea de 1.166.000 de euro, iar celălalt de 103.000 metri pătrați, în valoarea de 1.136.630 de euro – reprezentând dreptul de operare, și 28.000 de euro – reprezentând dreptul de proprietate asupra terenului. De asemenea, anchetatorii au pus sub sechestru și alte bunuri imobile deținute de Măran, tot din județul Timiș.

Din prejudiciul reținut de procurori în cazul lui Florin Măran, acesta a achitat, până la data redactării rechizitoriului, șase milioane de lei, iar recent a mai dat 2.018.820 de lei, a precizat DNA.