Primăria Cluj-Napoca nu mai trebuie să amplaseze plăcuțe bilingve

Magistrații Curții de Apel Cluj au judecat, joi, recursul Primăriei Cluj-Napoca în procesul cu o fundație olandeză care ceruse ca la intrările în Cluj-Napoca să fie amplasate plăcuțe bilingve, în limbile română și maghiară, cu denumirea orașului.

Instanța a admis recursul municipalității, casând astfel decizia Tribunalului Cluj, care obliga autoritățile locale să amplaseze plăcuțe bilingve la intrările în oraș.

„Admite recursul declarat de recurentul Consiliul Local și Primăria municipiului Cluj-Napoca, împotriva sentinței civile nr. 4800 (…) a Tribunalului Cluj pe care o casează în tot, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta FECHRHCE ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale active. Decizia este definitivă și executorie”, se arată în soluția judecătorilor Curții de Apel Cluj.

Potrivit consilierului juridic al fundației European Committee Rights Hungarians Central Europe, Szocs Izabella, sentința dată de Curtea de Apel Cluj „nu are deocamdată nicio cale de atac”.

PACE ÎN UCRAINA NYTimes: Iată ce conține Planul de pace negociat în 20 de puncte pentru Ucraina

00:05

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

„Instanța a motivat decizia cu admiterea excepției lipsei calității procesuale active, asta înseamnă că fundația olandeză nu mai putea sta în proces. Așteptăm motivarea sentinței, apoi vedem ce facem”, a declarat corespondentului MEDIAFAX Szocs Izabella.

Anul trecut, fundația olandeză a introdus acțiuni împotriva mai multor autorități, prin care cerea respectarea drepturilor lingvistice prevăzute în Legea 215/2001.

„În municipiul Cluj-Napoca ponderea minorității maghiare nu atinge pragul de 20% prevăzut de lege, însă în mod evident, sub 20% legea nu interzice respectarea acestor drepturi, ci oferă o posibilitate administrației, factorul decisiv fiind oportunitatea acestora în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Baza analizei de oportunitate în cazul drepturilor lingvistice este Convenția Cadru pentru protecția minorităților naționale, ale cărei critetii sunt următoarele: număr substanțial de locuitori, populație tradițională și cerință suficientă. Clujul se pliază perfect pe această schemă, credem că invocarea acestor prevederi ne-a adus succesul în instanță”, declara, la vremea respectivă, Szocs Izabella.

În iulie 2014, Tribunalul Cluj a admis plângerea formulată de Landman Gabor, președintele European Committee Rights Hungarians Central Europe, prin care se solicita amplasarea de plăcuțe bilingve în limbile română și maghiară la intrările în Cluj-Napoca, sentința fiind atunci executorie, dar nu definitivă. Ulterior, decizia a fost atacată cu recurs de Primăria Cluj-Napoca.

Scandalul plăcuțelor bilingve este vechi la Cluj-Napoca, de pe vremea când fostul primar Gheorghe Funar a refuzat, în 2002, solicitarea UDMR de a monta plăcuțe bilingve în limbile română și maghiară la intrările, respectiv ieșirile din oraș.

Funar declara la vremea respectivă că numărul locuitorilor de etnie maghiară din Cluj-Napoca reprezintă numai 11% din populația totală a orașului.