TAXA DE TIMBRU 2013. Guvernul schimbă tot sistemul pentru taxa de timbru judiciar – MEDIAFAX

TAXA DE TIMBRU 2013.  Guvernul schimbă tot sistemul pentru taxa de timbru judiciar - MEDIAFAX
Publicat: 21/06/2013, 10:18
Actualizat: 31/07/2014, 09:25

Cuantumul sumelor achitate ca TAXĂ DE TIMBRU în 2013 va fi majorat în unele cazuri și de 25 de ori, timbrul judiciar va fi eliminat, urmând să fie introdusă și obligativitatea achitării TAXELOR DE TIMBRU pentru unele categorii de cereri care în prezent sunt scutite de la plată.

Modificările rezultă dintr-un proiect de ordonanță de urgență obținut de MEDIAFAX și care schimbă, în forma actuală, întregul sistem actual al taxelor judiciare de timbru.

Contactată de MEDIAFAX, Mădălina Nedelcu, avocat în cadrul Departamentului de litigii si executări silite al casei de avocatură Boștină și Asociații, a explicat că, potrivit acestei forme a ordonanței, printre principalele aspecte de noutate cuprinse în proiect sunt eliminarea timbrului judiciar și actualizarea cuantumului sumelor care se vor achita cu titlu de TAXĂ DE TIMBRU. Astfel, în privința cererilor evaluabile în bani se constată o micșorare a cuantumului fix al taxelor, dar o majorare a cuantumului procentului aplicabil valorii cererii de chemare în judecată, precum și o majorare semnificativă a unor taxe de timbru.

De exemplu, suma de plată va crește de la 4 lei, în prezent, la 100 de lei pentru taxele privind cererile de recuzare în materie civilă, de la 39 lei la 200 lei pentru cererea de divorț (întemeiată pe dispozițiile articolului 373, lit a din Codul de procedura civilă), respectiv 100 lei (pentru cererea de divorț întemeiată pe dispozițiile art. 373, lit. b) si c), de la 39 lei la 100 lei pentru acțiunile formulate în domeniul dreptului de autor și de inventator și de la 10 lei la 50 lei pentru cererile de suspendare a executării silite.

În același timp, va fi introdusă obligativitatea achitării TAXELOR DE TIMBRU pentru cereri care în prezent sunt scutite de la plată, precum cele pentru acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, care vor fi taxate cu 100 lei. În materie contravențională, plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate va fi de asemenea taxată, cu 20 lei.

„Un aspect care în prezenta reglementare nu se regăsește privește contestația la executarea silită, prin care se invocă apărări privitoare la fondul dreptului (art. 712, alin 2 Cod procedură civilă), pentru care TAXA DE TIMBRU se stabilește conform regulilor pentru cererile evaluabile în bani”, arată avocatul.

Conform proiectului, vor fi introduse și TAXE DE TIMBRU diferențiate în funcție de calea de atac a apelului sau a recursului, iar în cazul recursului – în funcție de motivele de recurs invocate.

Un alt element de noutate va fi restituirea taxei judiciare de timbru, total sau parțial, în anumite situații, precum atunci când acțiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, când în procesul de divorț părțile au renunțat la judecată ori s-au împăcat, precum și când probele au fost administrate de către avocați sau consilieri juridici.

Dreptul de a solicita restituirea va putea fi exercitat în termen de un an.

În același timp, va fi modificată și destinația sumelor provenite din taxele judiciare de timbru, 50% urmând să fie vărsate la bugetul statului și repartizați și către bugetul Ministerului Justiției. Din impozitul pe veniturile avocaților, notarilor publici, executorilor judecătorești, o cotă de 75% va fi distribuită tot către catre Ministerul Justiției, precum și către Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casație și Justitțe și Parchetulî de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție.

„Așadar, este evidentă încercarea legiuitorului de adaptare a cuantumului taxelor judiciare de timbru la condițiile actuale ale inflației și, în principal, la necesitățile bugetare ale instituțiilor publice și ale instanțelor de judecată. Ele însă nu restrâng accesul la justiție și nu fac în sine prohibitive acțiunile pentru obținerea de daune/interese”, afirmă Mădălina Nedelcu.

Conform documentului obținut de MEDIAFAX, argumentul invocat de autorități pentru toate aceste schimbări este acela că taxele judiciare de timbru au rămas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflație, iar sistemul de taxare trebuie să permită inclusiv acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii și asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale, cu un echilibru „corespunzător” între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ și „obligația cetățeanului care folosește acest serviciu de a contribui la susținerea costurilor”, neadoptarea în regim de urgență a acestor măsuri urmând să conducă la conservarea unui sistem de taxare „neadecvat”, cu consecințe negative pe planul situației justițiabililor și al nevoilor acute ale sistemului judiciar.

Documentul prevede inclusiv actualizarea taxelor judiciare fixe și corelarea lor „cu costurile reale” ale procesului judiciar, odată cu menținerea principiilor de calcul progresiv pentru cererile evaluabile în bani, astfel încât „să se descurajeze promovarea acțiunilor cu miză economică redusă”.

„Un aspect pozitiv îl constituie adaptarea taxelor judiciare de timbru la condițiile actuale ale inflației și, în principal, la necesitățile financiare ale instanțelor de judecată. Tot un aspect pozitiv îl reprezintă și eliminarea timbrelor judiciare. De exemplu, prin majorarea de la 4 lei la 100 lei a TAXEI DE TIMBRU privind recuzarea se descurajează abuzul de drept și tendința de deturnare a acestei instituții de la scopul pentru care a fost instituită. Ar putea constitui o împovărare a justițiabilului, însă nu și o îngrădire întrucât proiectul de lege prevede posibilitatea pentru persoanele fizice de a beneficia de scutiri, eșalonări, reduceri sau amânare a plății taxelor. Din punctul meu de vedere, nu se îngrădește accesul la justiție privind cererile pentru obținerea daunelor morale întrucât se stabilește o taxă fixă (și nu un procent din valoarea pretențiilor), cuantum rezonabil, de altfel, în raport de cuantumul pretențiilor. Prin cuantumul său, taxa nici nu poate fi considerată utilă din punct de vedere al reducerii numărului cererilor”, a adăugat avocatul Boștină și Asociații

Astfel, conform proiectului obținut de MEDIAFAX, acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, până la valoarea de 500 lei vor fi taxate cu 8 %, dar nu mai puțin de 20 lei, cele cu valoarea între 501 lei și 5.000 lei vor fi taxate cu 40 lei + 7 % pentru ce depășește 500 lei, cele cu valoarea între 5001 lei și 25.000 lei vor fi taxate cu 355 + 5% pentru ce depășește 5000 lei, cele cu valoarea între 25.001 lei și 50.000 lei vor fi taxate cu 1.355 lei + 3 % pentru ce depășește 25.000 lei, cele cu valoarea între 50.001 lei și 250.000 lei vor fi taxate cu 2105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei, iar cele cu valoarea peste 250.000 lei vor fi taxate cu 6105 lei + 1% pentru ce depășește 200.000 lei.

Vor fi taxate și acțiuni prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.

În cazul acțiunilor posesorii, taxa judiciară de timbru va fi calculată la o valoare care se stabilește la 20% din valoarea bunului a cărui posesie se solicită. Taxa judiciară de timbru pentru acțiunile care au ca obiect un dezmembrământ al dreptului de proprietate va fi calculată la o valoare stabilită la 20% din valoarea bunului asupra căruia poartă dezmembrământul. În cazul cererilor care au ca obiect servituți, taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la 20% din valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituții.

În ceea ce privește cererile în materia partajului judiciar, cele pentru stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar vor fi taxate cu 50 lei pentru fiecare coproprietar, cele pentru creanțe pe care coproprietarii le au unii față de alții, născute din starea de proprietate comună, vor fi taxate cu 3% din valoarea creanțelor a căror recunoaștere se solicită, cererea de raport va fi taxată cu 3 % din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită, cererea de reducțiune a liberalităților excesive va fi taxată cu 3 % din valoarea părții de rezervă supusă reîntregirii prin reducțiunea liberalităților.

Dacă cererile în materia partajului judiciar se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta vor fi timbrate cu o singură taxă, de 5% din valoarea masei partajabile.

Cererile de valoare redusă, soluționate potrivit procedurii speciale din Codul de procedură civilă, vor fi taxate cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, pentru cererile a căror valoare depășește 2.000 lei. Cererile privind ordonanța de plată vor fi taxate cu 200 lei, iar cererile de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept vor fi taxate cu 100 lei.

Cererile formulate pe cale de ordonanță președințială, când sunt neevaluabile în bani, vor fi taxate cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanță președințială este evaluabilă în bani, aceasta vor fi taxate cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, dacă valoarea ei depășește 2.000 lei.

Acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice vor fi taxate cu 100 lei.

Tot cu 100 lei vor fi taxate cererile pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept nepatrimonial, cererile în anularea sau în constatarea nulității unui act juridic nepatrimonial, cererile care privesc dreptul de folosință a bunului închiriat sau arendat, dacă acestea nu privesc și plata anumitor sume de bani, și acțiunile în grănițuire. În ipoteza în care prin aceeași cerere se revendică și o porțiune de teren, la taxa judiciară de timbru stabilită pentru acțiunea în grănițuire se va adăuga și taxa corespunzătoare valorii suprafeței revendicate.

Cererea privind repunerea părților în situația anterioară, când nu este accesorie acțiunii în constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, va fi taxată cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depășește 5.000 lei, și cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depășește 5.000 lei.

Cererile de recuzare în materie civilă, pentru fiecare participant la proces pentru care se solicită recuzarea, vor fi taxate cu 100 lei, cererile de strămutare în materie civilă vor fi taxate cu100 lei, cererile de repunere în termen vor fi taxate cu 20 lei, cererile de perimare vor fi taxate cu 20 lei și cererile de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare și despăgubirile vor fi taxate 20 lei.

Cererile de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecate vor fi taxate cu 20 lei, cererile pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecării se datorează părților, vor fi taxate cu 50% din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acțiunea a cărei judecare a fost suspendată, cererile pentru refacerea înscrisurilor și a hotărârilor dispărute vor fi taxate cu 50 lei, cererile pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, atunci când sunt efectuate de către instanță, vor fi taxate cu 0,20 lei/pagină, cererile pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie, vor fi taxate cu 1 leu/pagină, cererile pentru eliberarea oricăror alte certificate prin care se atestă fapte sau situații rezultate din evidențele instanțelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate în arhiva acestora, vor fi taxate cu 1 leu/pagină, iar cererile pentru eliberarea de către instanțele judecătorești de copii de pe hotărârile judecătorești, cu mențiunea că sunt definitive, vor fi taxate cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie.

În materia executării silite, cererile pentru încuviințarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu, vor fi taxate cu 20 lei, iar cererile de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii, vor fi taxate cu 50 lei.

În cazul contestației la executarea silită, taxa va fi calculată la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 1000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestația la executare se taxează cu 100 lei.

Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depășește 5.000 lei, și cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depășește 5.000 lei.

Alte categorii de cereri care vor fi taxate sunt cele prin care părțile solicită instanței pronunțarea unei hotărâri care să consfințească înțelegerea părților, inclusiv când este rezultată din acordul de mediere (cu 20 lei), cele în legătură cu măsurile asiguratorii (cu 100 lei) și contestația privind tergiversarea procesului și plângerea împotriva încheierii de soluționare a contestației (cu 20 lei). Când cererile au ca obiect instituirea de măsuri asiguratorii asupra navelor și aeronavelor se taxează cu 1.000 lei, iar în cazurile în care înțelegerea sau acordul de mediere privește transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia sau mai multor bunuri imobile, la această sumă se adaugă 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru acțiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. În cazul în care înțelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixă se adaugă 50% din valoarea taxei calculate.

Cererile pentru dobândirea personalității juridice, pentru autorizarea funcționării și pentru înregistrarea unor persoane juridice vor fi taxate cu 300 lei pentru înregistrarea partidelor politice sau pentru modificarea statutului acestora, cu 200 lei pentru dobândirea personalității juridice de către organizațiile prevăzute în Legea dialogului social, precum și pentru modificarea actelor constitutive ale acestora și cu 100 lei pentru dobândirea personalității juridice de către asociațiile fără scop lucrativ, fundații, uniuni și federații de persoane juridice fără scop lucrativ, precum și pentru modificarea actelor constitutive ale acestora.

Acțiunile formulate în domeniul drepturilor de autor și de inventator vor fi taxate cu 100 lei pentru recunoașterea dreptului de autor și a celor conexe, pentru constatarea încălcării acestora și repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor și a sumelor cuvenite pentru opere de artă, precum și pentru luarea oricăror măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente, pentru asigurarea reparării acestora, ori pentru restabilirea dreptului atins, cu 100 lei pentru recunoașterea calității de inventator, de titular de brevet, a drepturilor născute din brevetul de invenție, din contractele de cesiune și licență, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului și cu 300 lei pentru cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de marcă.

Acțiunile, cererile, obiecțiunile, contestațiile introduse la instanțele judecătorești în temeiul Legii privind procedura insolvenței, al Ordonanței privind falimentul instituțiilor de credit și al Legii privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări vor fi taxate cu 200 lei.

Cererile de competența instanțelor judecătorești având ca obiect înregistrări în registrul comerțului se taxează cu 100 lei.

Taxele judiciare de timbru pentru cererea de divorț întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a) din Codul civil va fi de 200 lei, pentru cererea de divorț întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b) și c) din Codul civil va fi de 100 lei, pentru cererea de divorț întemeiată pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil va fi de 50 lei. Cererea privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestației compensatorii va fi taxată cu 50 lei, iar pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț și care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei va fi aplicată o taxă de 20 lei pe fiecare cerere. Orice altă cerere referitoare la raporturile de familie, neevaluabilă în bani, va fi taxată cu 20 lei, dacă nu sunt scutite de TAXĂ DE TIMBRU.

În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege vor fi taxate cu 50 lei pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui alt înscris, și cu 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei în cazul acelor cereri cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ.

Vor fi taxate cu 20 lei cererile formulate potrivit Legii 188/2000 privind executorii judecătorești pentru soluționarea conflictelor de competență între birourile executorilor judecătorești, plângerile împotriva refuzului executorului judecătoresc de a-și îndeplini atribuțiile și cererile pentru supralegalizarea semnăturii și a ștampilei executorului judecătoresc.

În materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei, iar acțiunile și cererile în materie de carte funciară, când nu pun în discuție fondul dreptului, se taxează cu 50 lei, conform proiectului.

Vor fi taxate cu 20 de lei acțiunile, inclusiv cererile pentru exercitarea căilor de atac, pentru încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă și cele privind soluționarea conflictelor colective de muncă, precum și executarea hotărârilor pronunțate în aceste litigii, precum și cele referitoare la raporturile de serviciu ale funcționarilor publici și ale funcționarilor publici cu statut special.

Cererea privind înregistrarea asociațiilor de proprietari, de locatari sau mixte și apelul împotriva încheierii judecătorului-delegat se taxează cu 20 lei.

Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătorești vor fi taxate cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță, dar nu mai puțin de 20 de lei, și din taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puțin de 20 de lei.

Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă. În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul de taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 de lei.

Se taxează cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva unor hotărâri judecătorești, respectiv cele pentru încheierea prin care s-a dispus vânzarea bunurilor în acțiunea de partaj, încheierea de suspendare a judecării cauzei și hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calității de reprezentant.

Se taxează cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva altor hotărâri judecătorești, respectiv cele prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat, prin care s-a luat act de renunțarea la dreptul pretins, prin care s-a luat act de renunțarea la judecată și prin care se încuviințează învoiala părților.

Pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 lei.

Nivelul taxelor judiciare de timbru prevăzute de prezenta lege se actualizează anual cu indicele ratei inflației, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice și a Ministerului Justiției.

Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la stabilirea și plata pensiilor, precum și alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale, stabilirea și plata ajutorului de șomaj, a ajutorului de integrare profesională și a alocației de sprijin, a ajutorului social, a alocației de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a altor forme de protecție socială, obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere, stabilirea și acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept, adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicție judecătorească, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin, protecția drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice și asociațiile pentru protecția consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva agenților economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor, valorificarea drepturilor Societății Naționale de Cruce Roșie, exercitarea drepturilor electorale, cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea, stabilirea și acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acțiunile și căile de atac formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute sau emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar și cererile pentru dizolvarea societăților comerciale și a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Vor fi scutite de taxa judiciară de timbru și cererile și acțiunile, inclusiv căile de atac formulate de Senat, Camera Deputaților, Președinția, Guvern, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.

Taxele judiciare de timbru vor fi datorate atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac. Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.

Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a comunica instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare, instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată numai după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.

Dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, instanța va pune în vedere reclamantului să achite suma datorată suplimentar până la termenul stabilit de instanță. Neîndeplinirea obligației de plată a taxei până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanță se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

În cazul în care se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioară. Dacă în momentul înregistrării sale acțiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său inițial, dar a fost modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluționată, în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

În situația în care instanța judecătorească învestită cu soluționarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.

Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel. Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acțiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.

Cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală precum cererile de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.

În cazul cererilor sau al acțiunilor introduse în comun de mai multe persoane dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună, ori dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar. Dacă legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecății și care nu modifică valoarea taxabilă a cererii sau caracterul cererii inițiale nu se taxează.

Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Instanța va acorda și persoanelor juridice, la cerere, facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiuni și cereri introduse la instanțele judecătorești,n cazul în care cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate, iar plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt indisponibilizate.

În mod excepțional, instanța poate acorda persoanelor juridice reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, față de datele referitoare la situația economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eșalonarea sau amânarea plății.

În cazul încuviințării cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul sau termenele de plată și cuantumul ratelor. Eșalonarea plății taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni și pentru maxim 12 termene.

În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanța de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu.

Nu se restituie taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri și acțiuni anulate ca insuficient timbrate.

Proiectul mai prevede că, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. În cazul admiterii integrale sau parțiale a cererii de reexaminare, instanța va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporțional cu reducerea sumei contestate.

La finele fiecărei zile lucrătoare, unitățile teritoriale ale trezoreriei statului vor vira o cotă de 30% din suma colectată în contul de venituri al bugetului local în ziua respectivă în contul de venituri al bugetului de stat” Taxe judiciare de timbru si alte taxe de timbru”, deschis la unitățile trezoreriei statului, codificat cu codul de identificare fiscală al Ministerului Justiției.

Din impozitul pe veniturile realizate din activități desfășurate de avocați, notari publici și executori judecătorești încasate la bugetul de stat va fi distribuită o sumă corespunzătoare cotei de 75% în bugetele de venituri și cheltuieli ale Ministerului Justiției, ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel: o cotă de 70% va fi cuprinsă în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției (din care 50% va fi folosită pentru finanțarea sistemului de ajutor public judiciar și a sistemului de asistență juridică, iar 20% va avea ca destinație cheltuieli de investiții și cheltuieli curente), o cotă de 10% va fi cuprinsă în bugetul de venituri și cheltuieli al Consiliului Superior al Magistraturii și va fi folosită pentru asigurarea pregătirii profesionale a judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și a personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii și, respectiv, Școala Națională de Grefieri, precum și pentru cheltuieli de investiții și cheltuieli curente, o cotă de 10% va fi cuprinsă în bugetul de venituri și cheltuieli al Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar o cotă de 10% va fi cuprinsă în bugetul de venituri și cheltuieli al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca destinație cheltuieli de investiții și cheltuieli curente. Disponibilitățile de la finele anului se vor reporta în anul următor pentru a fi cheltuite cu aceeași destinație.

Diferența de procent de 25% din sumele reprezentând impozitul pe veniturile realizate din activități desfășurate de avocați, notari publici și executori judecătorești se vor distribui la bugetele locale.

Începând cu 1 ianuarie 2014 va fi modificată însă destinația sumelor provenite din taxele judiciare de timbru, astfel încât sumele încasate să aibă ca destinație, în proporție de 50%, bugetul statului, fiind cuprinse distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției, cu argumentul că astfel vor fi utilizate „potrivit scopului instituirii taxei de timbru, respectiv o mai bună administrare a justiției”.

Nivelul taxelor judiciare de timbru vor fi actualizate anual cu indicele ratei inflației, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice și a Ministerului Justiției.

„Pentru cererile și acțiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc și se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor”, se arată în proiect.

Argumentul invocat pentru redactarea acestui proiect este că evoluția în plan legislativ din ultimii ani, în special transformările substanțiale care au avut loc prin adoptarea noului Cod civil și a noului Cod de procedură civilă, nu s-a reflectat însă într-un mod „adecvat” și la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, iar taxele actuale sunt, în cea mai mare măsură, la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflație.

„În afară de actualizarea periodică cu indicele de inflație, un obiectiv care trebuie să fie avut în vedere permanent îl constituie reflectarea corectă de către sistemul de taxare a costurilor judiciare pe care le presupune buna funcționare a sistemului justiției (care să țină seama, de exemplu, de numărul de cauze soluționate într-un an la fiecare nivel de instanță și de cheltuielile bugetare efectuate în același an). Această operațiune va asigura astfel un echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public corespunzător calitativ și obligația cetățeanului care folosește acest serviciu de a contribui la susținerea costurilor. Pe de altă parte, timbrul judiciar, aplicat distinct de taxele judicare de timbru, dublează aceste taxe”, se susține în document.

Este arătat astfel că ttimbrul judiciar a fost instituit în 1995, veniturile obținute din vânzarea acestuia fiind puse la dispoziția Ministerului Justiției și utilizate pentru anumite obiective expres prevăzute, dar, în prezent, principiile finanțelor publice interzic asemenea alocări distincte către instituțiile publice, în afara alocărilor bugetare, astfel încât sumele rezultate din vânzarea timbrului se constituie tot venituri la bugetul statului.

„Dată fiind, pe de o parte, această destinație unică, similară taxelor de timbru, iar, pe de altă parte, valoarea relativ mică a timbrelor, precum și faptul că acestea se vând în alte puncte decât cele în care se poate plăti taxa judiciară de timbru, din perspectiva justițiabililor care apelează la serviciul public al justiției, menținerea obligativității timbrului judiciar alături de taxa de timbru îngreunează demersurile necesare formulării unei acțiuni în justiție. Având în vedere atât fundamentarea identică a celor două tipuri de taxe – care se percep pentru același serviciu public – cât și destinația similară a veniturilor obținute, existența simultană a acestora nu este, așadar, justificată. De altfel, din studiile de drept comparat realizate rezultă faptul că România este singurul stat UE care are aceste două categorii de taxe ce se percep pentru aceleași tipuri de cereri și acțiuni”, este explicația autorităților.

Un alt argument invocat este acela că valoarea timbrelor vândute este relativ scăzută, iar aceste valori ar trebui raportate la costurile necesare pentru imprimarea și distribuirea timbrului pentru a evalua eficiența sistemului, veniturile bugetare care rezultă în prezent din vânzarea timbrului judiciar putând fi recuperate pe seama creșterii valorii taxelor de timbru.

„În contextul în care actele normative mai sus citate referitoare la taxele judicare de timbru și la timbrul judiciar, la care se adaugă dispozițiile din legi speciale privind scutiri de taxe de timbre în considerarea situației destinatarilor normelor respective ori specialității domeniului respectiv nu mai constituie un răspuns adecvat cerințelor actuale, îmbunătățirea sistemului taxelor judiciare de timbru, cu impact pozitiv așteptat și în ce privește situația justițiabililor, devine o prioritate. Mai exact, modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă precum și punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin Codul civil, impune în fapt revizuirea urgentă a legislației și în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură și dinamică a procesului civil, noile garanții procedurale acordate părților pentru asigurarea unui proces echitabil precum și acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul justiției”, se afirmă în proiect.

Reconsiderând pe fond și resistematizând întreaga legislație aplicabilă în materia taxelor de timbru, proiectul privind taxele judiciare de timbru propune, astfel, o reglementare nouă care să se alăture și să completeze actele normative majore prin care a fost reformat sistemul judiciar.

La acest moment, autoritățile arată, în document, că actualizarea taxelor judiciare va determina un impact bugetar pozitiv atât la bugetul de stat, cât și la bugetul local, dar care nu poate fi cuantificat.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat, joi, că săptămâna viitoare va fi finalizat un proiect de act normativ privind taxele judicare, prin care se vizează și o reducere a categoriilor acestora.

„Săptămâna viitoare, sper să putem finaliza un proiect de act normativ de reorganizare a sistemului privind taxelor judiciare. Practic, dorim o reducere a categoriilor de taxe judiciare, dorim o eliminare a timbrului judiciar, acel timbru de 50 de bani, care, de foarte multe ori, vă costă de 10 sau 100 de ori mai mult să îl procurați”, a declarat ministrul Justiției, într-o conferință de presă.

Cazanciuc a menționat și că va aloca resurse suplimentare instanțelor de judecată, procentul alocat din taxele de timbru urmând să crească de la 30 la 50%.

Ministrul Justiției a susținut totodată că va fi o „reducere semnificativă” a taxelor judiciare de timbru, dar cu creșteri în cazul altora, nu „semnificative”.

Cazanciuc a precizat că, în legătură cu taxele de timbru, va ține cont și de observațiile Consiliului Superior al Magistraturii și că, în prezent, analizează taxele procentuale.

Plenul CSM a avizat favorabil, în 10 iunie, proiectul ordonanței de urgență privind taxele judiciare de timbru. Membrii CSM au făcut o serie de propuneri și observații, prin care au subliniat, printre altele, necesitatea majorării procentului actual de 30% acordat justiției în urma colectării acestora, în vederea asigurării funcționării în bune condiții a instanțelor judecătorești.

De asemenea, CSM a mai apreciat că, în cee ce privește acțiunea de divorț, ar trebuie să se prevadă stabilirea unei taxe de timbru superioare onorariului notarial perceput în acest caz, care este în prezent în cuantum de 620 de lei, conform Ordinului ministrului justiției nr. 46/C/201, urmând ca părțile aflate în situații speciale să poată beneficia în continuare de dispozițiile referitoare la ajutorul public judiciar.

Calvar pentru o tânără. Ce a putut să păţească după 10 partide de sex într-un...
Ce salariu primește Dan Negru la Antena 1 și ce studii are, de fapt
FOTO. Jojo, în costum de baie! Cum arată acum, de fapt, trupul fostei vedete Playboy
Demența la bătrânețe poate fi prevenită, dacă urmezi 5 sfaturi simple
Anunț cutremurător! Medicul Valeriu Gheorghiță, adevărul despre efectele adverse ale dozei a treia de vaccin:
Celebru milionar, salvat de la moarte, în mod miraculos, de Gigi Becali! `A venit Luțu...
Averea halucinantă a noului premier al României! 40.000 de euro pensie și venituri grotesc de...
Criza guvernamentală ucide oameni zilnic. Apelul medicilor: Depolitizaţi deciziile medicale şi haideţi să colaborăm
Dacia Logan, în rate, este mașina momentului în ROMÂNIA. Avansul este zero!
BANCUL ZILEI – Două blonde fac nudism. La un moment dat apare un taur…
Restricții intră în vigoare de luni: Nunțile, botezurile și alte evenimente private, interzise. Anunțul ministrului...
Ce salariu primește Dan Negru la Antena 1 și ce studii are, de fapt
Un medic AVERTIZEAZĂ: acestea sunt cele mai PERICULOASE poziții AMOROASE. „Oamenii nu sunt făcuți să...
Când se întoarce frigul în România. Trebuie să ne pregătim deja hainele groase
Autostrada spectaculoasă care va apărea în patru ani în România. Va trece prin munţi şi...
INTERVIU LIVE cu Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie! Video
Crimă pe platoul de filmare! E implicat un actor faimos de la Hollywood
Marea noastră actriță A MURIT... Este doliu uriaș în lumea actorilor români
Doliu negru în România! Am pierdut un antrenor de legendă. A murit chiar azi
DOLIU în ROMÂNIA! Milionarul a MURIT cu ZILE, în CHINURI GROAZNICE
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Pâinea noastră (scumpă) cea de toate zilele? România, producţie record de grâu în 2021