Vibratoare și un aparat mecanic de sex, printre corpurile delicte primite de ICCJ în cazul Bivolaru

Vibratoare, un aparat mecanic și obiecte din lemn folosite în scopuri sexuale, dar și un duș în formă de falus se numără printre probele primite de instanța supremă în dosarul lui Gregorian Bivolaru, care are un nou termen joi, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Toate aceste obiecte, ridicate cu ani în urmă la perchezițiile făcute în cazul fondatorului Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), au fost depozitate în camera de corpuri delicte a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), după ce au fost aduse în cutii.

În afara corpurilor delicte al căror scop sexual este considerat evident, ICCJ a primit și obiecte bizare, cum ar fi un duș al cărui cap imită un falus, despre care se bănuiește că era folosit în același scop.

Sursele citate nu au precizat dacă probele ajunse la instanța supremă vor fi vizionate de cei trei judecători care rejudecă, în faza recursului, dosarul lui Gregorian Bivolaru.

În martie 2004, anchetatorii au făcut percheziții la aproximativ zece imobile din cartierul bucureștean Ferentari în care, potrivit unor surse judiciare, ar fi avut loc activități de video chat pornografic și erotic neautorizate, cu utilizatori din străinătate.

Perchezițiile au vizat și activitatea MISA – condusă de Gregorian Bivolaru, au informat atunci aceleași surse.

Conform surselor citate, Poliția și Parchetul Capitalei au înregistrat zeci de plîngeri împotriva lui Bivolaru, făcute de părinții unor tineri atrași în această mișcare, considerată a desfășura activități imorale.

În 12 aprilie 2012, judecătorii ICCJ Ionuț Matei, Cristina Rotaru și Ioana Bogdan au decis să rețină spre rejudecare dosarul în care Gregorian Bivolaru a fost achitat pentru perversiune sexuală, act sexual cu un minor și trafic de minori, admițând astfel recursul procurorilor și desființând deciziile anterioare ale instanțelor.

La termenul din 13 iulie 2012, avocatul lui Gregorian Bivolaru a depus la ICCJ o serie de documente privind localizarea clientului său, dar și o cerere a acestuia de a fi audiat prin comisie rogatorie, în Suedia, unde este „azilant politic”, pe motiv că în România i-ar fi încălcate drepturi civile și procesuale.

În acest context, președintele completului de judecată, judecătorul Ionuț Matei, l-a întrebat pe avocat de ce nu există la dosar, până la acel moment, un document clar din care să reiasă calitatea de azilant politic al lui Bivolaru.

În acest caz, instanțele inferioare, Tribunalul Sibiu și apoi Curtea de Apel Alba Iulia au decis achitarea liderului MISA pentru o parte din infracțiunile pentru care a fost judecat, respectiv perversiune sexuală în formă continuată, două infracțiuni de act sexual cu un minor în formă continuată și două infracțiuni de trafic de minori.

Instanțele au dispus, totodată, încetarea procesului penal pentru alte infracțiuni, respectiv corupție sexuală, act sexual cu un minor, ambele în formă continuată, și trecerea frauduloasă a frontierei României, „ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”.

În acest dosar au mai fost judecate două persoane, Farkas Ferenc Zsolt și Farcasi Maria Mirona, iar în cazul acestora instanța a decis încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale pentru tentativă la infracțiunea de trafic de migranți și infracțiuni de corupție în formă continuată.

Parchetul a făcut recurs la ICCJ.

Gregorian Bivolaru este judecat pentru trafic de persoane și pentru alte șapte infracțiuni și într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Cluj.

Bivolaru a fost arestat, în martie 2004, sub acuzația că a întreținut relații și perversiuni sexuale cu Mădălina Dumitru, folosindu-se de influența pe care o avea asupra acesteia, în calitate de profesor de yoga. Bivolaru a fost însă eliberat din arest după ce, la 1 aprilie 2004, Curtea de Apel București a constatat că emiterea mandatului a fost făcută de o instanță necompetentă.

Anchetatorii au stabilit că, în 2002 – martie 2004, acesta ar fi practicat în mod repetat acte cu caracter obscen față de minora Mădălina Dumitru. În perioada ianuarie-noiembrie 2000, precum și în aprilie 2003, folosindu-se de calitățile de profesor yoga și mentor spiritual, Bivolaru ar fi întreținut acte sexuale cu alte două minore – Agness Arabella Mureșan și Ilinca Simionescu.

În august 2004, procurorii de la Parchetul Curții de Apel București l-au trimis pe Bivolaru în judecată pentru act sexual cu un minor, perversiune sexuală, corupție sexuală, trafic de minori și tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României. Au mai fost trimiși în judecată Mirona Farcași (pentru corupție sexuală) și vameșul Farkaș Ferenc Szolt (prins o dată cu Bivolaru, la Nădlac, acuzat de trafic de migranți).

Deși pe numele lui exista o interdicție de a părăsi țara, Bivolaru a ieșit din România, fiind reținut la Malmo, în Suedia. Ulterior, el a obținut statut de azilant.

Gregorian Bivolaru a fost arestat în aprilie 2005, în Suedia, însă în luna noiembrie a aceluiași an, autorităților române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia.