VIDEO Biserica Sf. Anton, cel mai vechi lăcaș de cult din București (DOCUMENTAR)

Biserica Sfântul Anton sau Antonie a fost construită în urmă cu mai bine de 500 de ani. Se spune că biserica era cât o capelă, însă aici se ruga domnitorul Țării Românești.

Lăcașul de cult este cel mai vechi din București, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, în timpul primei sale domnii, între anii 1545-1554.

Edificiul amplasat în centrul vechi al Bucureștiului, Lipscani, fosta Curte Veche, a servit timp de două secole drept loc de încoronare a domnilor Țării Românești. Biserica poartă hramurile Buna Vestire și Sfântul Anton.

Arhitectura bisericii a fost influențată de biserica mănăstirii Cozia. Pronaosul are formă aproape pătrată, cu ferestre mari pe fațadele de N și S, fiind acoperit cu o boltă cilindrică. Naosul susține prin arce turla așezată pe un tambur circular în interior și cu 12 laturi în exterior. Turla e boltită cu o calotă sferică. Trecerea dintre pronaos și naos se face pe sub un arc dublu. Altarul are două absidiole care îl flanchează, proscomidia și diaconiconul. Biserica nu mai are pridvor.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

NEWS ALERT Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul!” Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

00:35

La construcția bisericii a fost folosit contrafortul cu rol constructiv pentru prima dată în Țara Românească, de influență moldovenească. Fațada este realizată din cărămidă aparentă în câte 3 rânduri orizontale și două cărămizi așezate vertical pe benzile tencuite. La partea superioară, sub cornișă un rând de ocnițe din cărămidă aparentă. Cornișa este din cărămizi în formă de dinți de fierăstrău. Soclul este din cărămizi cu profil concav așezate pe muchie. Ancadramentul intrării datează încă din anul 1715.

De-a lungul timpului, bisericii i-au călcat pragul Mihai Viteazul, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Mavrogheni, Alexandru Ghica și alte nume importante ale vremurilor.

Din anul 1 700 și până în prezent, nu mai puțin de șapte incendii și câteva cutremure semnificative au ocolit biserica. Aceasta a rămas aproape neatinsă.
Mai mult decât atât, deși incendiul din anul 1847 a cuprins tot Bucureștiul, focul s-a oprit în apropierea lăcașului, iar acesta nu a fost afectat. Se pare că și icoana Sfântului Anton a rămas întreagă, deși biserica în care se afla a fost mistuită de flăcări. Acum, se află în biserica cu același nume.

Sfântul Antonie cel Mare, „părintele monahilor”, este poate cel mai popular ascet și socotit a fi începătorul vieții călugărești. Este considerat de tradiția monastică drept întemeietor al monahismului, împreună cu Sfântul Pahomie cel Mare.
Prăznuirea lui se face la data de 17 ianuarie, în toate tradițiile creștine.

Născut în satul Coma din Egiptul de Mijloc în anul 251, acest mare luminator al credinței a fost fiul unor țărani creștini înstăriți. În acest mediu a deprins calea credinței. La vârsta de 20 de ani, după moartea părinților săi, acesta s-a întrebat care este drumul său în viață și astfel a auzit în biserică cuvintele lui Hristos:

“Dacă voiești să fii desăvârșit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor și vei avea comoara în cer; după aceea, vino și urmeaza-Mi” (Matei 19, 21).

Și așa a făcut. Acesta și-a împărțit averea la saraci, și-a încredințat sora unei comunități de fecioare și s-a retras în singurătate.