Candidaturile marțienilor

Oriunde se duc unii dintre ei să candideze, pentru cetățeni este totuna. Faptul că Elena Udrea se mută din București, în județul Neamț, că Vasile Blaga părăsește Capitala pentru Timiș, că Victor Ponta rămâne în Gorj, că Mihai Răzvan Ungureanu aterizează la Arad, iar Crin Antonescu schimbă sectorul 1 cu sectorul 3 nu-i fericește pe locuitorii din colegiile acestora. De fapt, până la viitoarele alegeri, rar s-ar putea să-i vadă pe aleșii lor la față. Sunt lideri și vedete politice, combat pe probleme naționale, nu au timp, nici apetență pentru mărunțișuri locale și, uneori, nici pentru oameni.
Domnul Crin Antonescu, de exemplu, nu cred că a mai mirosit poporul altundeva, decât la mitingurile electorale, dintre care cel desfășurat pe Arena Națională, a fost, de bună seamă, cel mai grandios. Nu mi-l amintesc bătând ulițele țării în campanie electorală, petrecându-și week-end-ul în audiențe la cabinetul parlamentar din colegiu (de altfel, la datele sale de contact de la Senat și de la partid nu figurează vreo adresă sau telefon de la biroul parlamentar de circumscripție), repezindu-se să dea o mână de ajutor ori să spună o vorbă de încurajare oamenilor loviți de calamități sau împărțind cadouri de Crăciun, copiilor abandonați și bătrânilor singuri. Nu face nici măcar băi de mulțime – spre deosebire de Ion Iliescu și Traian Băsescu, care s-au scăldat mereu, cu voluptate -, de parcă natura sa sensibilă n-ar suporta atingerile atâtor persoane străine. Mi-l amintesc pe domnul Crin Antonescu ca pe un popstar al politicii: întotdeauna, pe o scenă, menținând un contact strict vizual cu fanii. Și, cu toate acestea, poporul este mai prezent în discursul președintelui liberal decât al tuturor liderilor politici luați la un loc.
Doamna Elena Udrea a dat ochi direct cu alegătorii pe când era ministru, numai în vizite de lucru. Exhibiționistă din fire, îi place să-ți etaleze latura de „femeie din popor”, îmbrăcându-se în ie, tricotând și făcând sarmale la televizor. Cât de bine înțelege nevoile electoratului, se poate observa din șirul futilităților rămase după trecerea sa pe la MDRT, unde a avut mulți bani pe mână. Refugierea sa la Neamț, la câteva zile după ce-și anunțase candidatura la Roman, este dictatată de un calcul electoral rece: acolo mulți îi sunt datori. Acolo a pompat, așa cum primarul pedelist Gheorge Șefan recunoaște, cele mai multe fonduri, inclusiv pentru construirea unei săli polivalente la Piatra Neamț, mai scumpă decât valoarea inițială trecută în contract, cu 45 la sută. Șeful pe linie politică al doamnei Udrea sare și el de la un colegiu, la altul, vânând câștigul electoral. Vasile Blaga, președintele PD-L, a fost, până în 2008, ba prefect, ba parlamentar de Bihor – județul său de baștină -, apoi s-a mutat și a fost ales într-un colegiu din București, cu care nu era familiarizat, ca, acum, să sară tocmai în Timiș, unde să o ia de la capăt, dacă agenda sa de lider, bineînțeles, îi va permite. Se presupune că dl Blaga, „buldogul” politic, va învinge din prima, bifând un fief,  victorie de  mare prestigiu când n-ai adversari pe măsură. 
Teleportarea unor candidați în zone în care nu au nici măcar case de vacanță – practicată de USL și ARD – este cea mai evidentă dovadă că nu buna reprezentare  a electoratului (care presupune cunoaștere și continuitate) contează, ci propria  lor siguranță. Așadar, ar putea să candideze și pe Marte, pe Pământ tot n-are importanță.