ANAT propune trecerea bacșișului pe nota de plată la restaurant; proprietarii văd diferit inițiativa

„ANAT și FAPT cer Ministerului Finanțelor legalizarea bacșișului în restaurante. Asta înseamnă că scot la alb și bacșișul chelnerului, care astfel va fi declarat și fiscalizat”, a declarat agenției MEDIAFAX Corina Martin, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și al Federației Asociațiilor Patronatelor din Turism (FAPT).

Ea spune că restaurantele își vor stabili nivelul „atenției” plătite chelnerilor, care trebuie să fie undeva peste 10%, și astfel statul va colecta mai multe taxe și impozite.

INEDITȘeful Pentagonului l-a decorat pe soldatul care l-a mustrat pentru că a râs la Mormântul Ostașului Necunoscut

19:42

FLASH NEWSA 45-a noapte de proteste pentru eliberarea lui Călin Georgescu. „Eliberați-l” și „Călin Georgescu este președinte” sunt mesajele susținătorilor, în fața Arestului Central

19:39

„Multe restaurante vor renunța să mai plătească la negru chelnerii. Ținând la negru bacșișul, această poveste nu ajută nimănui”, a afirmat Martin, care a arătat că în mai multe țări, printre care și Statele Unite ale Americii, bacșișul în restaurante este legalizat și fiscalizat.

Nu de aceeași părere sunt unii reprezentanți ai restaurantelor, care cred că o asemenea măsură ar avea consecințe negative asupra consumului.

„Nu cred că este o soluție bună, pentru că se încarcă nota de plată a clientului. Este neplăcut pentru client să-l obligi să lase ceva în plus. Nu toți clienții lasă bacșiș”, a spus Cătălin Mahu, proprietarul lanțului de restaurante La Mama.

El crede însă că o astfel de reglementare ar avea un efect pozitiv asupra salariilor angajaților, care ar urma să crească.

„Pe cealaltă parte, ai o încasare cu 10% mai mare, pe care o dai direct în salarii, deci costurile angajatorului cu salariile devin mai mici. Cred, însă, că sunt multe alte lucruri care pot fi făcute pentru scoaterea banilor negri la suprafață”, a afirmat Mahu.

Și Mohammad Murad, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), crede că sunt variante mai bune prin care să crească încasările bugetare.

„Înainte să fiscalizăm bacșișul, ar trebui să încercăm să fiscalizăm toate țigările și petrolul care intră în țară. Ar trebui mai întâi să ajutăm economia să meargă atât de bine încât restaurantele să aibă vânzări și abia apoi să punem bacșișul chelnerilor pe nota de plată”, a adăugat el.

Murad a adăugat că o admiră pe Corina Martin pentru că a terminat de rezolvat toate temele pe care le avea la patronatele din turism pe care le conduce și că are timp să se ocupe și de probleme care țin de fiscalitate.

„Mă îndoiesc că oferirea unei compensații suplimentarea pentru chelneri reprezintă o ilegalitate. «Legalizând» bacșișul, riscăm să dăm un semnal greșit că acesta este un drept, și nu o recompensă, care nu este garantată nici măcar de oferirea unui serviciu excepțional. Și nici măcar nu am reduce fluctuația personalului din turism”, spune Simion Alb, directorul Biroului de promovare turistică a României în SUA și Canada.

El a adăugat că în cultura multor turiști străini care vizitează România (austrieci, germani, scandinavi, francezi sau japonezi), bacșișul nu este o noțiune comună și nici respectată.

„Reglementarea activităților de hotelărie, alimentație publică și transport pentru turiști este oricum, în opinia mea, excesivă, și nu stimulează nici creșterea calității serviciilor, nici investițiile. În SUA și Canada oferirea unei compensații suplimentare este foarte comună, însă bacșișul nu este legalizat, ci doar reglementat. Angajatorul poate să plăteasca personalului care primește bacșiș un salariu inferior salariului minim federal, iar salariații care primesc bacșiș au obligația să plătească taxe pentru veniturile suplimentare din bacșiș”, a mai spus Alb.

Radu Enache, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), se opune categoric introducerii bacșișului pe nota de plată.

„Dacă îl legalizează, îl și impozitează și, în loc să ia 10 lei chelnerul, va lua doar 5 lei. Această măsură ar lovi rău de tot în angajați și nu suntem de acord cu ea”, a spus Enache.

Părerile sunt însă împărțite și există și proprietari de restaurante și cluburi care susțin inițiativa ANAT.

„Eu sunt de acord. Printr-o astfel de măsură s-ar monitoriza toți banii care se încasează. Acum, ospătarii bagă în buzunar bani nedeclarați. În cluburi, la ce bani se câștigă bacșiș la mese, ospatarii ar lucra și gratis. La un club, un ospătar câștigă un milion de la o masă, și dacă are cinci mese ia cinci milioane pe seară”, a afirmat Dan Mălușel, proprietarul a două cluburi, două restaurante și un hotel.

El spune că dacă bacșișul ar fi declarat, angajații de la bucătărie ar câștiga și ei, pentru că ei fac munca cea mai grea, nu chelnerul, care doar duce mâncarea de la bucătărie la masă.

„Și eu, ca proprietar de restaurante, sunt supărat pentru că plătesc o mie de taxe și cineva din jurul meu ia bani pentru care nu plătește niciun impozit”, a adăugat Mălușel.

Mihai Acatrinei, directorul hotelului Ramada-Majestic din București, spune că înainte de 1990, un chelner la un restaurant din centrul Capitalei avea un salariu care depășea cu puțin 1.000 de lei, dar mai câștiga 5-6.000 de lei din bacșișul (remiză) de 10%, care era inclus pe nota de plată.

„Ar fi o măsură bună să se stabilească și acum un nivel de 10%, iar din el să fie plătiți chelnerii. Așa, și aceștia ar fi cointeresați”, a afirmat el.

Potrivit lui Acatrinei, nivelul bacșișului din restaurante a scăzut „dramatic” în ultimii ani, în primul rând din cauza reducerii cu 60-70% a vânzărilor, dar și a faptului că cei care încă mai mănâncă în oraș le lasă chelnerilor mai puțini bani.