Descoperire importantă: cum arăta mamiferul cu dinții roșii, care a trăit în Transilvania acum 70 de milioane de ani

Mamiferul multituberculat cretacic Barbatodon transylvanicus prezintă o concentrație surprinzător de ridicată de fier, mai ales în incisivi și molari, ceea ce conferă dinților lor o culoare roșu-sângerie.

Potrivit unui comunicat de presă transmis marți AGERPRES, Barbatodon este cel mai vechi mamifer cu dinții roșii cunoscut până în prezent, iar craniul aproape întreg, descoperit de Vlad Codrea, este cea mai completă fosilă de mamifer din Europa, din Cretacicul terminal.

Cei doi paleontologi au publicat la mijlocul lunii iulie, într-o revistă științifică de renume din SUA, un articol care descrie specimenul de mamifer descoperit în „Insula Hațegului”, lângă localitatea Pui.

EXCLUSIV Cum au „răspuns” cei trei pensionari apelului pentru salvarea sistemului energetic național. Gândul a aflat detalii inedite din operațiunea de funcționare a centralelor pe cărbune la capacitate maximă. Doar trei „tablotari”s-au întors din pensie. Ce fac și cât câștigă

19:16

ULTIMA ORĂ Explozie puternică urmată de un incendiu de proporții la o fabrică de muniție din Italia. Anchetatorii cred că focul a fost pus intenționat

19:02

„Mamiferul avea aspectul și dimensiunea unui șobolan actual, deși nu există nicio înrudire directă între aceste animale. Această compoziție particulară a smalțului dentar o interpretăm ca o adaptare pentru o hrană mai ‘dură’, posibil grăunțe, care solicita dinți mai rezistenți. Și la alte mamifere din acest grup se cunosc dinți cu o coloratură roșie, dar nu din Mezozoic. Acesta ar fi primul astfel de caz’, a explicat profesorul Vlad Codrea pentru AGERPRES.

Numele de Barbatodon transylvanicus vine de la râul Bărbat, în albia căruia a fost prima dată descoperită fosilă. Specia a fost descrisă în urmă cu multe zeci de ani de către doi paleontologi bucureșteni — Costin Rădulescu și Petre Mihai Samson — însă pe baza unui singur dinte și fără a se face referiri la culoarea roșie. Descoperirea, de către Vlad Codrea, a craniului de la Pui a făcut posibilă o cunoaștere mult mai completă a speciei, precum și o evidențiere și o analiză a culorii deosebite a dinților.

„Cu ajutorul analizei spectrometrice am putut observa că smalțul avea în compoziție o concentrație de 6,88 la sută fier, ceea ce conferea dinților o protecție la uzură. Acest lucru era deosebit de important pentru că acestui mamifer nu îi creștea un alt set de dinți”, a explicat și Thierry Smith, potrivit unui comunicat transmis de Institutul Regal de Științe ale Naturii din Bruxelles.

Fosila descrisă luna aceasta în revista PLoS ONE a fost descoperită în 2004, însă cercetarea ei a fost minuțioasă și nu lipsită de obstacole, după cum a explicat Vlad Codrea.

„Analizele au fost efectuate la Institutul de Științele Naturii din Bruxelles de către colegul dr. Thierry Smith, alături de mine. A durat mult prepararea, analiza, dar și interpretarea. Referenții revistei au cerut detalii adiționale, nu tocmai ușor de accesat. Nu în ultimul rând, un obstacol l-au constituit și banii, fiindcă nu am izbutit să câștig un proiect de cercetare românesc decât la finele lui 2011, când în sfârșit am ajuns la Bruxelles. Este un exemplu despre cât efort și susținere financiară sunt necesare pentru o publicare într-o astfel de revistă”, a mai spus profesorul Codrea.

Micuțul mamifer cu dinții roșii descoperit în Transilvania făcea parte din Ordinul Multituberculatelor, al cărei nume vine de la suprafața mamelonară a premolarilor și molarilor lor. Acest grup de animale foarte primitive a supraviețuit extincției în masă care a avut loc la finalul Cretacicului, acum 65 de milioane de ani. La fel, ele au supraviețuit și încălzirii globale care a avut loc 10 milioane de ani mai târziu. Totuși, în urmă cu 35 de milioane de ani aceste mamifere au dispărut, după ce au supraviețuit timp de 150 de milioane de ani, perioadă considerată de paleontologi ca fiind impresionantă.

„Așadar, pot fi considerați un grup de succes în istoria geologic”, a spus paleontologul clujean.

Barbatodon transylvanicus a viețuit în „Insula Hațeg” alături de dinozaurii pitici, care reprezintă de asemenea o particularitate a Transilvaniei în ceea ce privește paleontologia. De altfel, o expoziție care prezintă această lume a dinozaurilor pitici, coordonată de profesorul Vlad Codrea, a fost deschisă la UBB și mai poate fi văzută până la finalul lunii octombrie, scrie Agerpres.