De la București, NATO transmite un mesaj clar Rusiei. Stoltenberg: „Alianța nu dorește un nou Război Rece”

„Desfășurările noastre de trupe sunt un răspuns direct al acțiunii și amenințării Rusiei față de Ucraina. Această reacție a NATO e direct proporțională cu angajamentele noastre internaționale. Suntem preocupați de creșterea militară a Rusiei în zona frontierelor noastre și de lipsa de transparență a exercițiilor sale militare (….) Continuăm să facem apel la Rusia să se implice în angajamentele internaționale. Nu vrem să izolăm Rusia, NATO nu dorește un nou Război Rece, iar acțiunile noastre sunt desemnate să prevină, nu să producă conflicte. Dorim să îmbrățișăm predictibilitatea și transparența care sunt în interesul tuturor”, a declarat Jens Stoltenberg, la deschiderea sesiunii plenare a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO.

În plus, Stoltenberg a ținut să precizeze că la următorul summit NATO, care se va desfășura la Bruxelles, anul viitor, „relațiile cu Rusia vor fi un subiect important”.

EMISIUNI Marius Tucă Show începe luni, 9 februarie, de la ora 20:00, pe Gândul. Invitat: prof. univ. dr. Valentin Stan

22:00

VIDEO Momentul terifiant când o clădire din Tripoli se prăbușește. Cinci morți și alte zeci de persoane dispărute

21:58

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat, în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, că scopul Alianței este „pacea, nu războiul” și că, în relația cu Rusia, este necesar dialogul, dar de pe o poziție puternică.

„Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea și nu este o amenințare pentru Rusia, așa cum a arătat Alianța și la Varșovia. Însă, în relația cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare și coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziție puternică de apărare și descurajare”, a spus Iohannis.

În acest context, Iohannis a subliniat faptul că „întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate” și că parteneriatele dintre membrii Alianței „trebuie să fie mai tari ca oricând”.

„Este necesară consolidarea vastei rețele de parteneriate ale Alianței cu toate statele care văd în NATO un partener de cooperare, pentru dezvoltarea capacităților proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienței la amenințările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism. România va continua să susțină activ acest efort”, a mai spus Iohannis.

Stoltenberg: Brigada multinațională de la Craiova este o parte din răspunsul nostru la o Rusie mai asertivă. Un atac împotriva României va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianțe

România rămâne esențială pentru apărarea balistică a NATO, iar brigada multinațională de la Craiova coagulează întreaga prezență militară a aliaților în Europa, a spus Stoltenberg în cadrul conferinței de presă susținute alături de Klaus Iohannis.

„NATO este o alianță care se ține de promisiuni. (…) Terestru, prezența noastră se coagulează în jurul brigăzii multinaționale din Craiova și vă mulțumesc foarte mult că găzduiți această brigadă. (…) România este esențială și pentru apărarea balistică, la care NATO rămâne angajată. Și nu în ultimul rând, pentru anunțul de a aloca 2% din PIB și pentru angajamentul de a menține acest buget al Apărării pe ultimii 10 ani. Așadar, România dorește să mențină în siguranță cei aproape 1 miliard de cetățeni ai NATO”, a transmis secretarul general al NATO.

„Cred că este important să înțelegem că brigada multinațională din România este doar o parte din răspunsul nostru la o Rusie mai asertivă care și-a crescut prezența mai ales în Crimeea. Cred că transmitem un mesaj clar că un atac împotriva unui aliat, împotriva României, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianțe”, a arătat Stoltenberg.

Referitor la dezvoltarea capacităților anti-rachetă de la Deveselu și la faptul că Senatul SUA a votat eliminarea din bugetul Pentagonului a unui articol care stipula instalarea de noi capabilități militare în sudul României, oficialul NATO a spus că funcționalitatea scutului nu va fi afectată, pentru că este vorba despre lucruri diferite. 

„Nu, sunt două lucruri diferite. Apărarea balistică a NATO se dezvoltă așa cum a fost planificat și am participat la inaugurarea acestei facilități de la Deveselu anul trecut, unde continuă să se dezvolte apărarea balistică așa cum s-a stabilit. În SUA se discută despre capacități adiționale pe lângă cele care au fost deja aprobate și care se dezvoltă în prezent. Am inaugurat baza de la Deveselu pentru a continua să ne consolidăm apărarea balistică și vom constru ceva asemănător în Polonia, deci lucrăm la a doua facilitate, ne ținem de plan”, a răspuns secretarul general al NATO.

Pe această temă a ținut să se pronunțe și președintele Klaus Iohannis, subliniind că tema a fost prost înțeleasă de „unii care sunt preocupați de securitatea României” și că esența programului de la Deveselu continuă, conform planului, dar că instalarea de capabilități suplimentare trebuie mai bine studiată.

„Au fost membri din diferite forțe armate care au vrut să se discute dacă este voorba despre o apărare suplimentară a facilității ca atare. Or această chestiune trebuie mai bine studiată, fiindca astfel de sisteme care nu fac parte din nucleul unit de apărare pot ridica noi temeri. Or așa ceva nu se poate studia în câteva luni de zile și ceea ce nu se dorește, și despre asta a fost decizia luată recent în SUA, este să se facă la mare viteză acum ceva, fără să se studiaze. Concluzia e că planul de la Deveseu merge așa cum a fost stabilit. Facilități suplimentare trebuie mai bine studiate înainte să fie implementate. Cred că am fost destul de clar, nu trebuie să intre nimeni în panică. Situația la deveselu este excelentă”, a încheiat Iohannis.