7 din 10 români sunt mai fericiți la muncă decât acasă

„Fericirea la locul de muncă se explică prin faptul că evaluarea fericirii în cazul jobului ia in considerare un număr limitat de elemente și beneficii raționale pe care o persoană le bifează ca fiind sau nu îndeplinite: nivelul salarial, relația cu colegii și relația cu angajatorul. Bifarea acestor elementele contribuie la un grad ridicat al satisfacției personale”, explică autorii studiului.

„La polul opus, în momentul în care fericirea ține de viața în afara orelor de program, lista devine mai lungă, mai emoțională, conținând atât elemente de evaluare a interacțiunii cu alte persoane, cu familia, identitatea personală și spiritualitatea, precum și raportul muncă / timp liber. Din acest motiv, nivelul de fericire scade pe măsură ce individul își extinde lista nevoilor și realizează dificultatea cu care reușește să o parcurgă”, au precizat cercetătorii.

REACȚIE Ciprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”

00:03

DIGITALIZARE Sony va înceta să mai fabrice discuri fizice pentru jocurile video care vor fi lansate pe consolele PlayStation începând din ianuarie 2028

23:59

Studiul arată că femeile sunt mai optimiste (71% la locul de muncă și 60% acasă), iar bărbații sunt mai îngrijorați (68% la job și 55% acasă).

Profilul celui mai fericit român este mai degrabă cel al unei femei de 30-35 ani, din mediul urban, căsătorită, cu educație și venit mediu și cu cel puțin un copil. Profilul celui mai fericit bărbat: are peste 35 ani, locuiește în mediul urban, are educație și venit ridicat, este familist și are copii.

Potrivit raportului, persoanele din mediul rural sunt mai nemulțumite față de nivelul de trai, coroborat cu un nivel redus al veniturilor și educației. Dacă pentru femei numărul de copii contribuie la creșterea nivelului de satisfacție personală, un număr ridicat de copii în gospodărie – în cazul bărbaților – pune o și mai mare presiune pe aceasta, în calitate de principal aducător de venit în familie.

„Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ național de 1.008 de persoane fizice, cu vârsta peste 18 ani, prin metodologia CATI (Computer Assisted Telephonic Interviews) în perioada 5-16 Martie 2018. Marja de eroare calculată este de ± 3.1%”, menționează autorii.