Topul celor mai poluate țări din Europa. Pe ce loc se află România

Potrivit unui raport mondial privind calitatea aerului, România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate țări din Europa.

Datele furnizate de platforma globală privind calitatea aerului IQAir, publicate în Raportul mondial despre calitatea aerului în 2020, dezvăluie impactul carantinei COVID-19 şi modificările aduse nivelurilor globale de poluare cu particule fine (PM2.5).

În 2020, 84% din ţările monitorizate au observat îmbunătăţiri ale calităţii aerului, în mare parte datorită măsurilor globale de încetinire a răspândirii COVID-19. Îmbunătăţirile privind calitatea aerului în 2020 comparativ cu 2019 au fost observate în oraşe precum Beijing (-11%), Chicago (-13%), Delhi (-15%), Londra (-16%), Paris (-17%) şi Seul (-16 %).

ALERTĂ NYT: Pentagonul ridică la nivel „critic” amenințarea de spionaj din partea Israelului. Casa Albă și ambasada israeliană resping informațiile

14:38

FLASH NEWS Șefa Colegiului Medicilor respinge postul de ministru al Sănătății, după ce ar fi fost propusă în Guvernul Tomac. Ce variante rămân pe listă

14:28

Doar 24 din cele 106 ţări monitorizate au respectat recomandările anuale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru PM2.5 în 2020.

Schimbările climatice continuă să afecteze calitatea aerului: anul 2020 este la egalitate cu 2016 ca fiind cel mai fierbinte an înregistrat. Incendiile şi furtunile de nisip alimentate de fenomene meteo extreme au dus la niveluri extrem de ridicate de poluare în California, America de Sud, Siberia şi Australia.

Europa: în 2020, aproximativ jumătate dintre oraşele europene au depasit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu PM2,5. Cele mai ridicate niveluri de poluare cu PM2,5 au fost înregistrate în Europa de Sud-Est, Bosnia Herţegovina, Macedonia de Nord şi Bulgaria fiind în frunte.

Topul celor mai poluate tari din Europa. România s-a clasat pe locul 15

România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate tari din Europa

Concentraţiile de PM2.5 tind să fie mai mari în Europa de Sud şi de Est, decât în Europa de Nord şi de Vest. Această tendinţă este deosebit de pronunţată în timpul iernii, când ţările cu o dependenţă mai mare de energie pe bază de cărbune şi arderea biomasei pentru încălzire observă cele mai mari fluctuaţii sezoniere. Zonele urbane din Polonia, Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Turcia experimentează în mod obişnuit două sau mai multe luni în care calitatea aerului este clasificată ca „nesănătoasă” (≥ 55,5 μg / m3), conform standardelor AQI ale SUA.

Oraşele europene sunt poluate cronic, 18% experimentând 50 sau mai multe zile în care obiectivele zilnice ale OMS (≥ 25,5 μg / m3) sunt încălcate.

Monitorizarea şi raportarea guvernamentală a calităţii aerului în Europa este relativă. În timp ce Europa de Nord şi de Vest au cele mai dense reţele de monitorizare a calităţii aerului cu 818 oraşe acoperite, în Europa de Est şi de Sud sunt doar 616 oraşe acoperite. Monitorizarea calităţii aerului este comună în marile oraşe şi zone urbane şi mai puţin frecventă în zonele rurale.

“În România, autorităţile nu monitorizează corespunzător PM 2.5 în zonele urbane. În urma acestei lipse de date au apărut mai multe reţele independente de măsurare a acestui poluant care aduc date valoroase publicului. În Bucureşti, doar una din cele 6 staţii oficiale monitorizează praful fin, şi aceea e amplasată la periferia oraşului, pe malul lacului Morii, deci nu tocmai relevant.” a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Topul celor mai poluate capitale la nivel mondial. Bucureştiul ocupă locul 51

Raportul conţine şi un top al celor mai poluate capitale la nivel mondial, unde Bucureştiul ocupă locul 51. Cea mai poluata capitala este Delhi, India, iar la polul opus, aerul cel mai curat este de găsit în insule din mijlocul oceanului, precum Virgin Islands şi Noua Zeelanda, sau în capitalele ţărilor nordice Suedia şi Finlanda.

„Multe părţi ale lumii au cunoscut îmbunătăţiri fără precedent, dar de scurtă durată, a calităţii aerului în 2020, deoarece restricţiile legate de pandemia COVID-19 au cauzat o scădere accentuată a consumului de combustibili fosili”, a spus Lauri Myllyvirta, analist principal la Centrul pentru Cercetări privind energia şi aerul curat (CREA).

„Această calitate îmbunătăţită a aerului a însemnat zeci de mii de decese evitate din cauza poluării aerului. Prin tranziţia către energie curată şi transport curat putem realiza aceleaşi îmbunătăţiri într-un mod susţinut.”