BOR a canonizat-o pe Teofana, fiica lui Basarab I. Noua sfântă va fi sărbătorită pe 28 octombrie

Cuvioasa Teofana Basarab, fiica lui Basarab I, a fost înscrisă în sinaxarul sfinților din România în urma unei decizii a patriarhiei Române. Astfel, aceasta este cea dintâi monahie de neam românesc cunoscută, iar noua sfântă va fi sărbătorită „cu roșu în calendar” în data de 28 octombrie.

Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei s-a întrunit miercuri seară, 16 februarie 2022, la Reședința Patriarhală din București, sub președinția Patriarhului Daniel. Ordinea de zi a inclus definitivarea și aprobarea textelor liturgice, respectiv propunerea de canonizare a Cuvioasei Teofana Basarab.

Joi, 17 februarie, Sinodul a aprobat canonizarea Cuvioasei Teofana Basarab (cea dintâi monahie de neam românesc cunoscută), cu titulatura: Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab, precum și înscrierea ei în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, cu ziua de cinstire în data de 28 octombrie, a anunțat Patriarhia Română într-un comunicat de presă.

ULTIMA ORĂ Răzvan Dumitrescu pleacă de la Antena 3 CNN. Jurnalistul și-a anunțat demisia în direct. Cum și-a motivat gestul

22:46

CONTROVERSĂ Kanye West a cântat la un concert susținut la Istanbul cu 118.000 spectatori. Rapperul, interzis în alte țări din cauza comentariilor antisemite

21:28

Cine a fost Cuvioasa Teofana Basarab

De origine românească, Teofana a rămas în legendele sud-dunărene ca un simbol al maicii devotate, al eleganței domnești dar și al evlaviei.

Teofana a trecut la cele veșnice la Vidin sau în apropiere, dar nu se știe când. Potrivit unei legende locale, ar fi plecat la Domnul în urma atacului turcesc asupra Vidinului, fiind înjunghiată și rănită în șapte locuri, în vara anului 1396.

Potrivit acestei tradiții, credincioșii bulgari au reușit să o înmormânteze în mănăstirea stâncoasă Albotina de lângă cetatea Kula, unde își pregătise locul de veci.

Donații de peste 3 milioane lei pentru „Masa bucuriei”

„Sfântul Sinod a apreciat rezultatele programului „Masa bucuriei”, derulat de Sectorul social-filantropic al Administrației Patriarhale și pe parcursul anului 2021. Valoarea totală a bunurilor donate în anul menționat este de 3.140.866 lei. De aceste bunuri au beneficiat 222 instituții social-filantropice din Patriarhia Română, care au acordat asistență pentru 19.824 de persoane, numărul de beneficiari fiind în continuă creștere”, se mai arată în comunicatul citat.

Sfântul Sinod mai anunță că a luat act cu bucurie de lansarea proiectului Eco-inițiative în parohiile Bisericii Ortodoxe Române din România și Republica Moldova, care are ca scop inițierea unei educații de mediu și identificarea soluțiilor pentru creșterea responsabilității ecologice la nivelul Bisericii Ortodoxe Române atât în România, cât și în Republica Moldova.

Mitropolia Munteniei şi Dobrogei are în componenţă zece eparhii: Arhiepiscopia Bucureştilor, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Târgoviştei, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, Episcopia Giurgiului şi Episcopia Tulcii.

La acest sinod au participat și ierarhii Episcopiei ortodoxe române din Ungaria și Episcopiei Daciei Felix.