Banca Mondială: Reformele pot susține dezvoltarea economică în vremuri „turbulente”. Care este potențialul de creștere al României

Reformele susţinute de investiţii în infrastructura verde şi cea digitală, dar şi în capitalul uman pot majora, chiar dubla creşterea economică potenţială în unele state membre ale Uniunii Europene, de acum și până în 2030, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale, dat publicității luni. În cazul României, potențuialul este de 5,2%, cea mai mare dintre cele patru ţări analizate de instituția financiară.

Raportul Băncii Mondiale – cel mai recent raport economic periodic al UE – Living Up to Potential in the Wake of Adverse Shocks – analizează modul în care unele state membre ale UE pot naviga în aceste vremuri „turbulente” din punct de vedere economic, pentru a stimula creşterea economică şi incluziunea pe termen lung, în contextul pandemic și al unui conflict în curs de derulare în regiune şi a unei crize a costului vieţii.

Principalele provocări

„Două şocuri consecutive, în succesiune rapidă, riscă să îngreuneze redresarea UE”, a declarat Gallina A. Vincelette, director regional în cadrul Băncii Mondiale, pentru ţările Uniunii Europene, citat în comunicatul Băncii Mondiale.

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan, contraatac la AEP în dosarul finanțării campaniei electorale. “Se fac că nu văd fapte vizibile de pe Lună”. “Nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu”

16:03

INFRASTRUCTURĂ Rețeaua de transport public din București se reorganizează. Ce linii de tramvai vor fi desființate de luni

15:55

„Pandemia a micșorat bugetele naţionale, în timp ce contextul războiului din Ucraina pune guvernele în fața provocărilor ridicate de o inflaţie ridicată, creştere economică scăzută şi o criză a costului vieţii care îi afectează puternic pe cei mai vulnerabili. Dar în faţa adversităţii se află oportunitatea. Instituţii mai eficiente şi o guvernare mai bună pentru a implementa reforme dificile şi pentru a asigura o creştere economică verde, rezilientă şi incluzivă sunt soluţia zilei”, a completat oficialul.

Multe dintre economiile statelor membre ale UE au revenit la niveluri prepandemice de creştere, chiar dacă o fac într-un ritm inegal. După ce s-a contractat cu 5,9% în 2020, creşterea economică a UE27 şi-a revenit în 2021, până la un avans de 5,3%, aceasta fiind cea mai puternică redresare post-recesiune de până acum. Acest lucru a fost determinat, în mare parte, de o relaxare a restricţiilor împotriva COVID-19, ce a încurajat creşterea cererii, în timp ce sprijinul politic fără precedent, adaptarea sporită şi rata ridicată a vaccinării au susţinut redresarea.

Raportul recomandă guvernelor să valorifice această redresare economică încurajatoare. În acest context, reformele sprijinite de Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ale statelor membre ale UE oferă ţărilor un punct de plecare foarte bun pentru ca statele să facă față factorilor care constrâng creşterea economică.

Raportul arată că, pe termen lung, investiţiile mai mari însoţite de reforme – precum îmbunătăţirea participării pe piaţa muncii, integrarea forţei de muncă migratoare, întărirea instituţiilor şi îmbunătăţirea rezultatelor din educaţie pot duce la mărirea avansului. Dacă aceste reforme sunt implementate, creșterea potențială la sfârșitul deceniului (2022 – 2030) în Polonia şi România ar putea-o depăși pe cea din deceniul precedent, în timp ce Bulgaria și Croația ar putea vedea o creștere dublă față de scenariul curent de bază.

Aceste reforme ar duce creşterea economică potenţială, în perioada 2022-2030, la 4,6% în Bulgaria, 3,5% în Croaţia, 4% în Polonia şi 5,2% în România. Asumarea unor agende de reforme ambiţioase ar pune aceste state membre ale UE pe calea către o convergenţă mai rapidă cu nivelul mediu al venitului pe cap de locuitor al UE şi ar compensa efectele negative ale pandemiei şi războiului din Ucraina.

Până în prezent, Banca Mondială a angajat un portofoliu de peste 1,7 miliarde de dolari pentru a ajuta economiile emergente din Europa şi Asia Centrală să atenueze impactul generat de pandemia de COVID-19. Sprijinul total mobilizat de Banca Mondială pentru Ucraina se ridică acum la peste 925 de milioane de dolari.

Conform aportului, creşterea globală este de aşteptat să scadă de la 5,7% în 2021 la 2,9% în 2022 – fiind semnificativ mai mică decât 4,1%, aşa cum a fost anticipat înainte de războiul din Ucraina, în ianuarie 2022. Se aşteaptă ca aceasta să se situeze în jurul acestui ritm în perioada 2023-2024, în contextul în care războiul din Ucraina perturbă activitatea, investiţiile şi comerţul pe termen scurt, pe măsură ce sunt estompate constrângerile legate de cerere şi ajustarea politicilor fiscale şi monetare.