Ora de iarnă 2022. Când dăm ceasul înapoi și ce efecte are schimbarea asupra sănătăţii

În noaptea de 29 spre 30 octombrie a fiecărui an, ceasurile se dau cu o oră în urmă. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că dormim cu o oră în plus. Odată cu schimbarea, România revine la ora Europei de Est + 2 UTC. Ora de iarnă este considerată ora standard.

Procesul de schimbare a orei nu este simultan în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar. În România, ora se schimbă în ultima sâmbătă a lunii octombrie, aceasta fiind în 2022 noaptea de 29 spre 30 octombrie 2021. România face parte dintre ţările în care a fost introdusă ora de vară. Revenirea la timpul standard, sau „ora de iarnă”, se face sâmbătă spre duminică, moment în care ora 4.00 devine ora 3.00.

Ora de iarnă 2022. Când dăm ceasul înapoi

Pe 23 septembrie a avut loc echinocțiul de toamnă, atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece prin emisfera sudică. Asta reprezintă în mod oficial sfârșitul verii. Echinocțiul reprezintă acel moment rar din an (sunt doar două astfel de momente) în care ziua este egală cu noaptea. Vom trece la ora de iarnă 2022, în ultimul weekend din octombrie, între 29 și 30 octombrie, când ceasurile se vor da cu o oră înapoi, ora 4.00 devenind ora 3.00. Această zi va fi cea mai lungă zi din an, ceea ce înseamnă că ziua de 30 octombrie va avea 25 de ore în loc de 24 de ore și noi vom dormi mai mult cu o oră.

LIVE VIDEO Ion Cristoiu – Cât va rezista guvernul Bolojan? | „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”

13:38

POLITICĂ Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului VOTEAZĂ noul cabinet Bolojan la ora 16:30

13:33

„Aparatul” propriu al corpului ne reglează somnul şi metabolismul. Deci, o schimbare de timp ne perturbă somnul și ritmurile circadiene. Schimbarea orară ne poate afecta tiparul de somn timp de 5 până la şapte zile. Schimbarea orei s-a constatat că are repercusiuni și asupra psihicului și sănătății populației, care acuză nevoia de acomodare. Tranziţiile naturii, ca de exemplu cantitatea de lumină diferită de-a lungul zilei şi temperaturile reci îi pot însă dezechilibra pe mulţi oameni. Încep să se simtă apatici, răcesc uşor sau încep să aibă probleme cu stomacul.

Totuşi, creaturile naturii trec cu uşurinţă prin această perioadă de tranziţie. Acestea simt schimbarea temperaturilor şi încep pregătirile pentru iarnă. Copacii se scutură de frunze pentru a-şi putea conserva energia pentru lunile de iarnă, urşii se ascund în bârloguri şi se pregătesc de hibernare, etc.

Probleme de sănătate asociate cu trecerea la ora de iarnă

Dacă în general dormiţi între şapte şi opt ore şi vă culcaţi puţin mai devreme cu o seară înainte, s-ar putea să vă treziţi a doua zi simţindu-vă împrospătaţi. În schimb, dacă în general dormiţi şase ore, s-ar putea să aveţi probleme în această perioadă cu somnul, mai ales dacă consumaţi cofeină sau alcool aproape de ora de culcare. Vă veţi simţi mai obosiţi, apatici, lipsiţi de concentrare şi somnolenţi în timpul zilei. Pe lângă modificările somnului, ne putem confrunta cu astenie, irascibilitate, stări de anxietate, vertij, tulburări de concetrare sau modificarea apetitului.

Pentru cei mai mulți dintre noi, schimbarea timpului în sine nu ne afectează sănătatea. De altfel, unele persoane de-abia conştientizează adaptarea corpului la oboseală şi iritabilitate, astfel de simptome trecând aproape neobservabile. Pentru alte persoane însă, această schimbare la ora de iarnă poate fi uşor periculoasă, mai ales în cazul în care există probleme subdiacente. Cei care au deja probleme cu lipsa somnului, trecerea la ora de vară de exemplu, unde este pierdută o oră de somn, devine un punct de cotitură. Studiile arată o creștere generală a atacurilor de cord în zilele după ambele schimbări de timp. De asemenea, un studiu din 2001 al National Institutes of Health a arătat că accidentele de trafic mortale cresc în ziua de luni, după ambele schimbări de oră.

De ce a fost introdusă ora de vară

Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) şi reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa.