Ce a pățit Nea Petrică din BRĂILA după ce s-a angajat ajutor de cioban la o stână din Dolj

Trista poveste a unul bărbat din Brăila a fost făcută publică zilele acestea pe o cunoscută pagină de Facebook.

Este vorba despre un bărbat, originar din Brăila, care, din cauza unor probleme personale, a ajuns să muncească cu ziua la stâne din mai multe zone din țară.

El a fost găsit căzut, pe stradă, de o persoană care l-a ajutat și care a decis să îi facă publică povestea.

Nea Petrică a povestit că a lucrat la o stână din apropiere de Craiova, iar după câteva zile de muncă grea nu a primit decât „bătaie și cam atât”.

SPORT Ce a pățit o fotbalistă din Iran după ce a cerut azil în Australia. Ulterior, sportiva și-a retras cererea

22:36

CONTROVERSĂ Băsescu nu mai este de acord cu el însuși, după nici 24 de ore. Ieri, poporul maghiar îi „bătuse măr” pe Putin și Trump, astăzi Magyar este „Orban mai tânăr”

22:36

Sursa foto: Facebook

Și-a pierdut soția și copiii

Persoana care a făcut postarea pe Facebook spune că bărbatul i-a povestit că a rămas văduv, și-a pierdut și copiii, moment în care viața sa a ajuns într-un punct fără întoarcere.

Bărbatul a ajuns să doarmă pe străzi, inclusiv pe câmpuri, iar de la ultimul loc de muncă a fost nevoit să fugă pentru că era agresat.

Mai jos, povestea integrală, așa cum apare ea pe rețeaua de socializare:

„Pe Nea Petrică l-am găsit picat în stradă. Ca o frunză adiată de vânt, trântit de o durere pe care nu avea să o explice. Am alergat către dânsul:

– Domnule, sunteți bine?

I-a luat câteva secunde să-mi răspundă. Ușor inconștient, dând din mână pe semne că aude. Mă speriasem! Văzusem sfârșitul unei vieți pentru câteva momente. Inima îmi bătea tare și doream să-l știu bine. Ce se întâmplase, nu știu!
L-am ridicat pe bancă și m-am așezat lângă dânsul. Părea să-și fi revenit și vorbea, dădea semne că acea clipă nefastă, trecuse. Am simțit nevoia să-i vorbesc, să aflu dacă îi pot fi de folos cu ceva și dacă mâncase ceva sau nu.

– Vin de la 40 km. M-au lăsat picioarele și mâinile! Mă dor toate, cred că am leșinat. Mi-e amețeală și nu știu unde mă aflu acum.

– De la câți km? Era singura necunoscută!

– „Am plecat ieri din Craiova, peste noapte am dormit pe câmp și acum am ajuns aici! Oare mai am mult până în Banat?”

Pentru un moment l-am privit cam lung. Vorbea în dodii sau încerca să-mi spună ceva clar.

– Facem câțiva pași? Mergem să mâncăm!

Era clar că îi era foame, povestea cu greu tot ce pățise în drumul lung. De fapt, fugise de la ultimul loc de muncă – îngrijise oile unui cioban și drept răsplată, primise bătaie și cam atât.

„Pe unde mergi, dai de oameni ca ăștia! Nu sunt mulțumiți și te trimit la plimbare. Este al 3-lea care îmi face același lucru. M-am obișnuit!”

Și părea să nu-și mai găsească deloc cuvintele printre lacrimi și tremuratul de barbă.

– Ce doriți să mâncați?

– O coajă de pâine, este de ajuns!

De fel din Brăila, a umblat în toată țara pentru un loc de muncă. „N-am școală deloc și nu vrea nimeni unul ca mine! Mi-a murit soția, copiii au ajuns pe drumuri și eu m-am ratat!”

Cu greu își aduna fiecare vorbă și tot repeta: „domne ce mă dor toate! M-a prins și ploaia, sunt mușcat și de un câine. Ce mă fac?”

L-am însoțit până în gară! Cu greu l-am sprijinit, asigurându-mă că nu îi voi crea probleme mai mari. „Domne, dorm aici.. mâine văd eu ce fac!”

Nu m-a lăsat să-i iau bilet. Tot a insistat să plec! Ce-i drept, mă voi întoarce peste o oră sau poate voi rămâne cu dânsul să mai povestim câte ceva până îl voi convinge că pot să-i iau eu biletul până în Timișoara fără nici un deranj!

Știți de ce refuză? „Mi-ați luat să mănânc. Dați-mi de muncă! Cum mă revanșez? Eu pentru gestul dvs munceam la patron 3 zile!”