Adevărul despre brânza mixtă din piețe. Directorul ICA: „E o telemea de vacă în care s-a scăpat o picătură de lapte de oaie”

Mulți dintre românii care merg la piață se gândesc că pun pe masă produse autentice și sănătoase. Totuși, realitatea nu e întotdeauna așa. Unii producători vând, de fapt, altceva față de ce e scris pe etichetă.

Alexandru Cîrîc, directorul Institutului Național de Cercetări Alimentare, a vorbit despre cele mai falsificate alimente pe care le găsim pe rafturile magazinelor.

Cel mai falsificat aliment

„Dacă vorbim despre alimentul cel mai falsificat la nivel global, este cunoscut uleiul de măsline. Și noi am descoperit recent falsuri în domeniul uleiului de măsline, și nu este prima dată.

CONTROVERSĂ Mega-proiectul Vostok Oil, prima livrare de țiței către China. Șeful Rosneft i-a promis lui Putin „o nouă provincie petrolieră de talie mondială” în Zona Arctică, dar semnele de întrebare rămân

09:00

FLASH NEWS Fostul șef Google, avertisment sumbru din Ucraina: Rusia ajunge din urmă inovația Ucrainei. „M-am întors mai îngrijorat”

08:50

Din păcate însă, falsul alimentar este o problemă destul de răspândită. De multe ori, nu luăm în considerare faptul că un produs este, dacă tot vorbeam despre îndulcitori, îndulcit cu un îndulcitor și nu cu zahăr. Deși pe el scrie că ar conține zahăr. Dar cineva puțin antrenat își dă seama imediat că acel produs are un gust remanent ușor amărui, ceea ce înseamnă că a fost folosit un îndulcitor.

Falsul alimentar este un lucru care, în anumite țări, este pedepsit penal. Și sunt un susținător al pedepsei penale pentru falsul alimentar, pentru că industria alimentară este o industrie din care se produc foarte mulți bani. Iar nesancționând niște lucruri de acest gen, o falsificare industrială, înseamnă deschiderea unei portițe a banilor iliciți”, a declarat Alexandru Cîrîc în exclusivitate la Antena 3 CNN.

„Nu este neapărat telemea de oaie cu vacă!”

Conform directorului ICA, nici în ceea ce privește brânza nu stăm mai bine.

„Putem să spunem în laborator că, într-adevăr, brânza are oaie, sau că nu are vacă, sau că nu are capră sau că e de oaie, de capră. Dar atunci când găsim o telemea mixtă nu înseamnă că este telemea de oaie și de vacă, înseamnă că este telemea de vacă în care s-a scăpat o picătură de lapte de oaie.

Trebuie să vedem și aceste subterfugii ale marketingului alimentar. Nu este telemea de oaie, este telemea cu lapte de oaie, asta înseamnă că pe lângă laptele de vacă are și lapte de oaie.

Aceste lucruri sunt jocuri de cuvinte pe etichete, pe care trebuie să le și interpretăm. Să învățăm să interpretăm etichetele și să citim foarte atent de fiecare dată. Nu doar eticheta frontală a produsului și ce scrie pe spate. Pentru că ce e pe față este marketing, ce este în spate este ceea ce ar trebui să fie”, a mai spus directorul Institutului Național de Cercetări Alimentare în exclusivitate în emisiunea iThink cu Iusti Fudulu de la Antena 3 CNN.