Numărul persoanelor deținute în sistemul penitenciar din România care nu și-au pierdut dreptul de vot și au exprimat intenția de a vota la primul tur al alegerilor prezidențiale reluate în mai 2025 este puțin mai mare decât în noiembrie 2024, arată cele mai recente date centralizate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), transmise la solicitarea Gândul.
Pentru primul tur al alegerilor prezidențiale 2025, organizat duminică 4 mai, sunt mai multe persoane încarcerate care vor să voteze decât la turul 1 al scrutinului de la finalul anului trecut, ajungând la 91,4% față de 90,5% din totalul celor cu drept de vot.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central din 4 martie 2025, persoanele reținute sau arestate preventiv și cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, pot vota prin intermediul urnei speciale.
Conform datelor transmise de locurile de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, la 29 aprilie erau custodiate 24.655 de persoane private de libertate, mai puține decât în noiembrie 2024, când erau 24.696.
Pentru primul tur al prezidențiale din 2025 au fost identificate cu drept de vot 22.801 persoane aflate în spatele gratiilor, mai multe decât în noiembrie 2024, când aveau dreptul să voteze 22.647 deținuți.
Dintre cei încarcerați care au dreptul să voteze, 20.846 și-au exprimat, în scris, intenția de a pune ștampila pe candidatul favorit de pe buletinul de vot, mai mulți decât cei 20.512 din noiembrie 2024.
Oficialii ANP precizează că datele nu sunt finale, având în vedere că, în conformitate cu decizia Biroului Electoral Central, persoanele private de libertate pot formula în scris cererile de votare prin intermediul urnei speciale, care se depun la directorii locurilor de deținere cel târziu în preziua votării.
În ziua primului tur al alegerilor prezidențiale, deținuți de la Penitenciarul Oradea pot vota și la alegerile locale parțiale pentru postul de președinte al Consiliului Județean Bihor.
Funcția a rămas vacantă după ce Ilie Bolojan a fost validat senator, devenind președintele Senatului, iar ulterior președinte interimar al României.
Din cele 86 de persoane cu drept de vot din Penitenciarul Oradea, 78 și-au exprimat în scris intenția a-l alege pe succesorul lui Ilie Bolojan.
Preşedintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de cinci ani.
În cursa pentru funcția de șef al statului sunt 11 candidați. În cazul în care niciunul dintre acești candidați nu obține majoritatea voturilor, 50%+1 din numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral, al doilea tur va fi organizat duminică, 18 mai, în țară, respectiv de vineri 16 mai până duminică 18 mai în secțiile din străinătate.
Numele și ordinea pe buletinul de vot a celor 11 candidați la primul tur al alegerilor prezidențiale:
Peste 19 milioane de români cu drept de vot sunt așteptați să își aleagă candidatul preferat pentru Palatul Cotroceni la primul tur al alegerilor prezidențiale care este organizat duminică, 4 mai, la secțiile din țară și de vineri, 2 mai, ora 07:00, până duminică, la ora 21:00 ora României, la secțiile din străinătate.
Toți cetățenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv au dreptul să voteze, în cele 18.979 de secții organizate în țară și în cele 965 de secții deschise în străinătate, dacă nu au ales varianta votului prin corespondență.
La alegerile prezidențiale, românii pot vota în secția la care sunt arondați, dacă se află în localitatea de domiciliu, sau pe listele suplimentare, dacă sunt în altă zonă din țară ori se află în străinătate.
Dacă un alegător, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri medicale, nu se poate deplasa la sediul secției de votare organizate în țară, poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.
Cererea pentru a vota prin intermediul urnei speciale trebuie să fie însoțită fie de adeverința eliberată de medicul de familie al alegătorului, fie de copia oricărui act medical sau oficial din care rezultă situația care atrage imposibilitatea deplasării la sediul secției de votare, respectiv boala ori starea de invaliditate. Din conținutul înscrisurilor trebuie să se poată stabili imposibilitatea alegătorului de a se deplasa la sediul secției de votare, nefiind necesar ca acestea să cuprindă în mod expres sintagma „persoană netransportabilă”.
Cererea pentru a vota prin intermediul urnei speciale, însoțită de documentele necesare, se depune fizic la secția de votare la care este arondată adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral al secției de votare, în preziua votării, între orele 18:00-20:00. Pentru a primi cererile de vot prin intermediul urnei speciale, președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare vor asigura permanența la sediul secției de votare, în preziua votării, între orele 18:00-20:00.
Cererea pentru a vota prin intermediul urnei speciale și documentele necesare pot fi depuse prin intermediul oricărei persoane. Aceasta trebuie să fie datată și semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială și cuprinde, în mod obligatoriu: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul alegătorului netransportabil (conform mențiunilor din actul de identitate), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria și numărul actului de identitate, precum și numărul de telefon. Lipsa numărului de telefon nu atrage respingerea cererii.
Cererile pentru a vota prin intermediul urnei speciale și documentele necesare pot fi depuse, prin intermediul oricărei persoane, la biroul electoral județean sau la biroul electoral al sectorului municipiului București, cel mai târziu la data de 2 mai, ora 17:00, fizic sau prin mijloace electronice.
Prin intermediul urnei speciale pot vota și alegătorii care în ziua primului tur al prezidențialelor se află în țară, dar din cauza specificului activității pe care o desfășoară, nu se pot prezenta la secția de votare. În acest caz, cererea trebuie să fie însoțită de o adeverință emisă de angajator – care nu este obligatoriu să fie ștampilată – din care rezultă că duminică, 4 mai 2025, alegătorul nu poate părăsi locul de muncă între orele 07:00 și 21:00.
Alegătorii internați într-o unitate sanitară publică sau privată, într-un cămin pentru persoane vârstnice ori în alte asemenea așezăminte sociale, precum și aparținătorii acestora sau aparținătorii persoanelor fără drept de vot internate într-o asemenea unitate pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale.
Persoanele reținute sau arestate preventiv și cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, pot vota prin intermediul urnei speciale.
Persoanele aflate în arest la domiciliu își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condițiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării, între orele 18:00-20:00, la biroul electoral al celei mai apropiate secții de votare.
În cazul în care alegătorul care solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege sau se constată că documentele depuse de către acesta sau în numele acestuia sunt incomplete, acesta este înștiințat, de îndată, prin grija președintelui biroului electoral județean, al biroului electoral al sectorului municipiului București sau al biroului electoral al secției de votare la care a fost depusă cererea, după caz.
Sursa foto: Mediafax Foto
CITEȘTE ȘI: