Președintele Consiliului Europei avertizează cu privire la POLITIZAREA CEDO. Ce au cerut nouă lideri europeni

Alain Berset, președintele Consiliului Europei, spune că niciun sistem judiciar nu ar trebui să se confrunte cu presiuni politice după ce nouă țări intervin în privința migrației. Principalul organism european pentru drepturile omului a criticat nouă guverne care au cerut o regândire a interpretării Convenției europene a drepturilor omului în probleme de migrație, relatează The Guardian.

Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, s-a pronunțat împotriva „politizării” Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) după ce nouă lideri europeni au semnat o scrisoare inițiată de premierul italian Giorgia Meloni și danez, Mette Frederiksen, solicitând o „conversație deschisă” cu privire la interpretarea convenției.

CONTROVERSĂ Christa Pike, condamnata la moarte care a supraviețuit la două injecții letale s-a trezit confuză la spital: „Unde sunt?”. A fost la un pas să fie deconectată de la aparate

09:40

REACȚIE Dan Andronic, despre „lecția de supraviețuire” a presei franceze. Ce le cer editorii politicienilor

09:34

Consiliul Europei este prima organizaţie inter-guvernamentală europeană postbelică, ca organism european de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a valorilor democratice. Curtea Europeană a Drepturilor Omului este organismul judiciar permanent, care garantează tuturor europenilor drepturile exprimate în Convenția europeană privind drepturile omului. Curtea este deschisă statelor și indivizilor indiferent de naționalitate. Statele membre sunt părți la Convenție.

Cei nouă semnatari, printre care s-au numărat și liderii Austriei, Belgiei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei, au declarat că guvernele au nevoie de mai mult spațiu pentru a decide când să expulzeze infractorii străini și să îi urmărească atunci când nu pot fi deportați, precum și pentru a contracara statele străine care încearcă să destabilizeze țările prin trimiterea de migranți la granițele lor.

„Ceea ce a fost odată corect s-ar putea să nu mai fie răspunsul de mâine”, se arată în scrisoare.

Vorbind alături de Frederiksen la Roma săptămâna trecută, Meloni a spus că principala problemă este că țările nu pot expulza „cetățeni imigranți care au comis infracțiuni grave”.

Într-un răspuns de sâmbătă, Berset, fost ministru al guvernului elvețian, a contestat guvernele care au pus la îndoială aplicarea convenției, arată sursa citată.

„Dezbaterea este sănătoasă, dar politizarea curții nu este”, a scris el într-un comunicat.

„Într-o societate guvernată de statul de drept, niciun sistem judiciar nu ar trebui să se confrunte cu presiuni politice. Instituțiile care protejează drepturile fundamentale nu se pot supune ciclurilor politice. Dacă o fac, riscăm să erodăm însăși stabilitatea pe care au fost construite pentru a o asigura”, a transmis Alain Berset.

El a spus că CEDO este singura instanță internațională care judecă încălcările drepturilor omului în războiul de agresiune rusesc împotriva Ucrainei. „Acest lucru nu ar trebui niciodată subminat”, a spus el.

Consiliul Europei, care a fost format în 1949 în perioada reconcilierii postbelice și care este separat de UE, are 46 de țări membre care au semnat Convenția europeană a drepturilor omului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu sediul la Strasbourg, stabilește dacă guvernele își îndeplinesc obligațiile asumate în temeiul convenției.

Ultimele decizii vizate

Instanța a decis împotriva Italiei într-o serie de cazuri de migrație, inclusiv un caz din 2016 în care tunisienii care au fugit din țara lor în urma Primăverii Arabe au fost ținuți într-un centru de detenție din Lampedusa înainte de a fi returnați în țara lor de origine.

Instanța a decis împotriva Danemarcei în ceea ce privește problema reîntregirii familiei, cum ar fi într-un caz din 2021 în care autoritățile daneze au negat unui refugiat sirian dreptul la o viață de familie, refuzându-i soției sale permisiunea de a i se alătura.

Peste 30 de cazuri sunt pe rol la instanță împotriva Letoniei, Lituaniei și Poloniei, după acuzații de returnare în Belarus pentru a împiedica oamenii să solicite azil în aceste țări. De exemplu, instanța audiază 26 de cetățeni irakieni de origine kurdă care susțin că autoritățile letone i-au forțat să se întoarcă în Belarus fără a le audia cererile de azil. Persoanele, care au fost aproape toate trimise înapoi în Irak, spun, de asemenea, că li s-a refuzat accesul la hrană, adăpost sau apă în timp ce erau blocați în pădurea de la granița dintre Letonia și Belarus. Statele baltice și Polonia acuză Belarusul că transformă migranții în arme, atrăgând persoane din Orientul Mijlociu și Africa în regiunea de frontieră, în încercarea de a destabiliza UE. Acestea spun că se confruntă cu un „război hibrid” și că stabilitatea societăților lor are nevoie de o prioritate mai mare.

Guvernele care au scris scrisoarea au fost în spatele unor inițiative similare de înăsprire a politicii de migrație a UE. În octombrie anul trecut, Italia, Danemarca și Olanda au organizat o reuniune informală a 11 țări, care a dus la o aprobare la nivelul UE a centrelor de returnare – centre offshore pentru procesarea returnărilor migranților cărora li s-a refuzat azilul în bloc. Până în prezent, nicio țară europeană nu a reușit să înființeze un centru de returnare și rămâne neclar ce țări ar putea găzdui aceste facilități.

În 2022, guvernul britanic condus de conservatori a criticat convenția după ce Curtea de la Strasbourg a decis împotriva planului său emblematic de a trimite solicitanți de azil în Rwanda, ceea ce înseamnă că un zbor inaugural către țara est-africană a fost abandonat în ultimul moment.

Anul trecut, Boris Johnson, care fusese prim-ministru la momentul hotărârii, a cerut un referendum privind apartenența Regatului Unit la convenție atunci când își promova memoriile.

Citițiși:

Guvernul din Marea Britanie prezintă planul de revizuire a sistemului de imigrație. Premierul Keir Starmer: „EXPERIMENTUL s-a încheiat”

Donald Tusk a RESPINS planurile cancelarului german Friedrich Merz de a înăspri controalele la frontierele Germaniei