O femeie din Zalău a fost PĂCĂLITĂ să transfere peste 45.000 de lei într-un cont

O femeie din Zalău a fost păcălită să transfere într-un cont bancar peste 45.000 lei, printr-o fraudă de tip „spoofing”, conform IPJ Sălaj. Din fericire, anchetatorii au reușit să blocheze banii.

Femeia a fost sunată de persoane necunoscute care pretindeau că ar fi reprezentante ale unei bănci. Așa au reușit să o convingă să transfere banii din contul propriu într-un alt cont bancar.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău au instituit o măsură asiguratorie pentru ca cei peste 40.000 de lei să nu dispară din cont.

ANUNȚ Ciprian Ciucu anunță investiții de 492 de milioane de lei în transportul public, în plină insolvență a STB

15:33

REACȚIE Președintele Senatului, invitat luni la comisia de anchetă privind întâlnirea Bolojan-Tănăsescu. Ce spune despre întrevederea din biroul său

15:14

„Titularul contului în care au fost virați cei 47.705 lei a fost înștiințat cu privire la dispunerea măsurii asiguratorii, constatându-se că și persoana respectivă ar fi o victimă a atacatorilor”, informează sursa citată.

Femeia a căzut victimă unei fraude de tip „spoofing”.

„Spoofingul este o formă de înșelăciune, în care atacatorii se folosesc de tehnologia Voice over IP (VoIP) pentru a-și numărul real de telefon, făcându-l să apară ca și cum ar fi un număr legitim sau asociat cu o instituție cunoscută”, informează polițiștii IPJ Sălaj.

Cei 45.705 lei vor fi returnați în contul bancar al femeii de 57 de ani, potrivit IPJ Sălaj.

Recomandările DNSC pentru prevenție și reacție

Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Cezar Bărbuceanu, recomandă adoptarea unor măsuri proactive pentru protejarea împotriva atacurilor cibernetice:

• actualizarea constantă a sistemelor IT pentru eliminarea vulnerabilităților exploatabile;
• implementarea autentificării multifactor (MFA) pentru protejarea conturilor și a accesului la date sensibile;
• creșterea gradului de conștientizare a utilizatorilor prin programe de training care să reducă riscul de phishing și atacuri de inginerie socială;
• adoptarea unor soluții de securitate avansată, inclusiv detecție și răspuns la incidente (MDR), protecție împotriva ransomware și monitorizare a rețelelor în timp real;
• revizuirea și consolidarea politicilor de gestionare a parolelor, astfel încât utilizatorii să adopte practici sigure, precum utilizarea unui manager de parole și evitarea reutilizării acestora;
• Protejarea împotriva atacurilor DDoS, prin implementarea unor soluții de filtrare a traficului și parteneriate cu furnizorii de servicii de protecție anti-DDoS.

CITEȘTE ȘI:

Tragedie în Trieste. O fetiță a fost descoperită în casă, îmbrățișând trupul neînsuflețit al mamei sale

Situație revoltătoare la Craiova. O femeie este lovită de un bărbat, pe stradă, din senin, apoi se face nevăzut

Ingredientul natural pe care să-l pui la rădăcina trandafirilor pentru o înflorire bogată. Se găsește în majoritatea gospodăriilor