Aurelia a lucrat 13 ani ca badantă în Italia. Ce a pățit după ce s-a întors în România

Aurelia, o badantă care a muncit ani de zile în Italia, pentru a putea oferi familiei din România un trai mai bun, a dezvăluit suferința și dorul prin care a trecut, departe de cei dragi, dar și tragedia, fără margini, care a făcut-o să revină definitiv în țară. 

Multe femei din România pleacă în Italia pentru a munci ca badante, în speranța că-și vor putea ajuta familiile, ca aceștia să ducă o viață fără lipsuri. Din nefericire, o astfel de situație aduce cu sine înstrăinarea de cei dragi și o singurătate profundă, pe care nici măcar scurtele vizite în țara natală nu o poate alina pe deplin.

Aceasta este și povestea Aureliei, o femeie care a muncit 13 ani în Italia, ca badantă, dar care a trebuit să revină definitiv în țară, după ce fiica ei a murit într-un accident rutier. În prezent, românca se străduiește să-și găsească un loc de muncă în țară, pentru a avea grijă de cele două nepoțele care au rămas fără mamă la vârste extrem de fragede.

CONTROVERSĂ Havana, presată de Trump să încheie un acord cu Washingtonul: „Cuba este în prezent o națiune în faliment. Trebuie să negocieze cu SUA”

07:49

SOCIAL Pensionarii români care riscă să rămână fără pensie dacă nu trimit acest document urgent. Care este data limită

07:35

„Sunt o ex-badantă, am lucrat 13 ani în Italia. Un mare necaz m-a făcut să mă întorc acasă definitiv, moartea unei fiice. Am rămas definitiv să cresc două nepoțele gemene. În Italia am lucrat și cu contract, și fără contract, în Sicilia, unde știți cum se plătește.”, și-a început Aurelia confesiunea pentru rotalianul.ro.

Badantă, Italia: „Au trecut anii pe lângă mine, iar acasă nu mai este nimic ca înainte”

Aurelia a mărturisit că, pe vremea când muncea în Italia, putea reveni acasă o singură dată pe an, iar în acele momente realiza că îndepărtarea de familie și apropiați o făcea să se simtă ca o străină în propria-i țară.

„Când eram în Italia sufeream îngrozitor, ca voi toate, când erau sărbători si nu eram aproape de cei dragi. Mergeam odată pe an acasă, iar în fiecare concediu vecinii sau prietenii mă întrebau când pleci?

Nimeni nu m-a întrebat dacă m-am întors definitiv. Mă simțeam ca o străină, copiii la casele lor, oamenii nu mai erau aceiași. Ăsta este rezultatul îndepărtării de casă, prețul străinătății. Unele din voi poate ați fost mai norocoase, ați avut familia lângă voi.”, a mai mărturisit femeia.

Privind în urmă, Aurelia s-a gândit la toate momentele frumoase importante de la care a lipsit, fiind departe de casă, dar și la moartea părinților ei și apoi a fiicei sale, tragedie care a îngenuncheat-o.

„Cu anii petrecuți departe am pierdut multe momente frumoase pe care nu le putem aduce înapoi și chiar persoane dragi, în cazul meu părinții și fiica, toți trei în zile de sărbători, trei înmormântări în trei ani.

Au trecut anii pe lângă mine, au trecut anii pe lângă noi, iar acasă nu mai este nimic ca înainte. Multe dintre noi suntem bolnave, altora li s-au destrămat familia. Multe, deși au o vârstă, continuă să muncească, au probleme care se țin lanț, pot, nu pot, merg înainte. Uneori suntem judecate nu doar de străini, chiar si de cei dragi si dezamăgirea si tristețea ne urmăresc pretutindeni.”, a mai menționat aceasta.

„Acasă, la întoarcerea pe care o așteptați cu bucurie, nu este nimic roz”

„Spun asta pentru că multora s-a întâmplat să fie dezamăgite de cei dragi care v-au reproșat: Ce-ai făcut pentru mine? În acel moment simți că-ți cade cerul asupra ta, ei uită că le trimiteai colete, bani și că tu, dragă badantă, nu mâncai, nu dormeai și așteptai momentul ca ei să primească coletul să-i auzi ce fericiți erau de cele trimise sau de bani. Atunci respirai liniștită, uitai de nopțile nedormite, uitai de durerile tale, te simțeai împlinită și aveai curaj să mergi mai departe.

Eu sunt la pământ, dureri de oase îngrozitoare, probleme cu inima, insomnie etc. M-am lăsat pe ultimul loc, punând pe primul loc familia. Acasă, la întoarcerea definitivă, pe care o așteptați cu bucurie, nu este nimic roz. Aparte că pierdem părinții, unele din noi, pierdem și liniștea sufletească.

Deși unii ne critică că am fost așa mult plecate, ne lovim și de indiferența celor la care nu te aștepți și parcă simți răceala lor sau poate este o doar iluzie sau oboseala acumulată cu îngrijirea bătrânilor.”, a mai adăugat Aurelia pentru sursa citată.

SURSA FOTO: rotalianul

Citește și:

Ce a pățit un bătrân, după ce s-a însurat cu badanta pe care o angajase să-l îngrijească. A aflat adevărul despre ea când era prea târziu

Bătrân din Italia, băgat în spital de BADANTA pe care o luase de nevastă. Cine este femeia

O badantă româncă în vârstă de 70 de ani a murit la volan, din cauza unui infarct. Câinele și pisica femeii ar fi simțit că femeia a murit