Guvernul Bolojan joacă Alba-Neagra cu cea mai importantă lege dintr-un an. Bugetul României, de care depind creșterile de taxe și înghețările de salarii și pensii, este la coada agendei guvernului. Ce știm până acum

Cea mai importantă lege dintr-un an este bugetul, dar în cazul României, rămâne doar la nivel de discuții. Premierul „austerității” spune că va închide bugetul pe 2026 abia în luna ianuarie, în timp ce ministrul Finanțelor vorbește despre un plan de redresare care trebuie gândit în așa fel încât să nu compromită câștigurile obținute de România până în prezent, câștiguri care sunt mai degrabă inexistente. Miza o reprezintă cele peste 700 mld. lei (140 mld. euro), care vor fi veniturile la buget și cheltuieli de peste 800 mld. lei (160 mld. euro). Cifrele sunt estimate pe baza experienței din anii anteriori. 

Bugetul public este construit atât pe coordonatele macroeconomice – inflație, creșterea economică, salariul mediu net – cât și pe eventualele manevre ale guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget sau pentru a reduce cheltuielile: creșteri de taxe, înghețarea salariilor publice, a pensiilor sau creșterea salariului minim. Or, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Mai cresc sau nu pensiile? Va crește salariul minim? Vor mai fi creșteri salariale în sectorul bugetar? Taxele vor crește sau rămân la fel? Ce inflație estimează guvernul în 2026? Sunt întrebările care vor primi un răspuns abia după ce proiectul de buget al României va fi publicat.

FINANCIAR ANAF pregătește o structură dedicată pe criptomonede, cu tineri absolvenți. Din 2026, crește și impozitul

10:53

SPORT David Popovici nu și-a încasat încă premierile de la ANS pentru medaliile câștigate. Sume restante din vara anlui 2024

10:44

Toate bugetele țării așteaptă ca Ministerul Finanțelor să vină cu direcțiile „de la centru” pentru a putea debloca plățile penturu investiții și funcționare. În mod normal, programarea bugetară ar trebui să fie clară încă din noiembrie 2025 pentru 2026, însă guvernele ultimilor ani și-au făcut un obicei din a întârzia cu bugetul. Spre comparație, o companie privată începe bugetarea pentru anul viitor încă din vară, iar, în octombrie, bugetul este deja aprobat de acționari.

Doar că bugetul României pe 2026 este construit momentan doar din declarațiile oficialilor. Premierul Ilie Bolojan a spus la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”.

„Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a spus premierul României.

Conferinta de presa comuna sustinuta de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că bugetul pe anul viitor trebuie „să acopere nevoile principale de finanțare ale României și să acopere zone foarte importante în privința PNRR-ului și a fondurilor de coeziune”. Nazare spune că pachetele de măsuri fiscale care apasă pe umerii românilor au fost gândite ca un orizont de aplicare care se va resimți abia din 2026. De asemenea, președintele Senatului, Mircea Abrudean, spune că proiectul bugetului de stat pentu 2026 va fi decis în cadrul coaliției și, deși există dorință politică de aprobare a bugetului până la finalul acestui an, acesta crede că acest lucru nu este probabil să se întâmple.

Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, sustine o conferinta de presa, la sediul Guvernului din Bucuresti, joi, 3 iulie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

„Ne-am fi dorit cu toţii ca să avem bugetul aprobat anul acesta, aşa cum ne-am obişnuit în ultimii doi sau trei ani, nu cred că se va întâmpla asta. Dar, e important să avem discuţii aşezate, pe cifre reale”, a spus Abrudean.

Care sunt țintele bugetare ale Guvernului Bolojan pentru anul următor

Ministrul Finanțelor a finalizat liniile principale ale bugetului pentru 2026 pe un deficit estimat de aproximativ 6,4%, dar documentul nu a ajuns pe masa Guvenului din cazua tensiunilor din Coaliție. Acesta proiectează granturi de 10 miliarde de euro în bugetul anului viitor, disponibile prin PNRR și prin fondurile de coeziune. Nazare susține că acestea vor fi foarte importante pentru modul în care va performa creșterea economică în 2026, „Prioritatea absolută pentru anul viitor o reprezintă PNRR, este o șansă unică să atragem acești bani și trebuie să o facem”

De celalaltă parte a baricadei, premierul Bolojan spune că România rămâne angajată în continuarea implementării măsurilor care asigură un proces de redresare economică sustenabilă. Acesta a menționat și faptul că Guvernul își propune o ajustare a deficitului de la 8,4-9% la 6% și, mai mult de atât, pregătește și o ordonanța trenuleț care vine cu vești proaste pentru români. Ordonanța prevede înghețarea pensiilor și salariilor pentru anul următor, asta după ce a fost anunțată intrarea în vigoare a noilor majorări de taxe și impozite locale.

Ce știm până acum despre bugetul pe 2026

Bugetul României pe 2026, cel puțin pe datele actuale, ar urma să aibă un PIB, la care se raportează deficitul bugetar al țării, de 2.000 de miliarde de lei (400 de miliarde de euro). Creșterea economică de 1,2% ar urma să aducă un surplus bugetar care ar fi potențat de inflația de doar 3%. În consecință, cel puțin pe datele actuale, veniturile la bugetul de stat ar trebui să crească cu 4-5%. Euro ar urma să crească de la 5,04 lei la 5,10 lei, iar rata șomajului ar urma să crească până la 3,5%. De asemenea, Guvernul Bolojan se bazeză pe un salariu mediu net de 5.600 de lei (1.100 de euro), atât în sectorul privat cât și cel public, care să angreneze consumul și care ar urma  să aducă mai mulți bani la bugetul de stat prin impozitul pe venit și contribuții sociale.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne vom lungi cu bugetul actual până în ianuarie 2026

Mirajul cifrelor. Cum de a scăzut deficitul bugetar, așa cum se laudă ministrul Alexandru Nazare, dar economia abia se târăște și încasările de la buget gâfâie? Cheia e la creșterea PIB și la inflație. Ar fi de bine, dacă nu ar fi de rău