România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne vom lungi cu bugetul actual până în ianuarie 2026

România a devenit ținta ironiilor în întreaga Europă. Bulgaria se pregătește să acceseze zona euro de la 1 ianuarie 2026, iar Ungaria încearcă prin toate mijloacele să ajungă la performanțe economice mai bune. La noi, se vorbește despre negocieri pentru bugetul de stat din 2026, pe care premierul „austerității„ spune că-l va închide abia în luna ianuarie.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vorbește despre un plan de redresare care trebuie gândit astfel încât să nu compromită toate câștigurile pe care România le-a obținut până în prezent, doar că aceste câștiguri sunt mai de grabă inexistente. În timp ce vecinii noștri caută soluții ca să depășească deficitul bugetar, noi rămânem exemplul de „scenariu” acolo unde criza financiară bate la ușă.

Bugetul României pe 2026 este inexistent

Deși lucrurile nu sunt roz nici în țările vecine, măcar la ei există intenția de a face ceva. În cazul României, Premierul Ilie Bolojan a spus la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în luna decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. Se pare că România lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan mizează în continuare pe măsurile de austeritate și se pregătește de alegeri pentru Primăria Capitalei, cu toate cheltuielile aferente. În cazul nostru, se va rămâne la un deficit de 8,4% din PIB așa cum estima și Bolojan acum câteva săptămâni, iar banii se vor redistribuii între ordonatorii de credite. Cei mai mulți bani vor merge la CNAS (2.45 mld. de lei) iar restul vor merge către Ministerul Transporturilor (0.75 mld. lei) și autoritățile locale (0,17 mld. lei).

SPORT Cine e cel mai bun jucător de la FCSB. „De departe el e!”

12:12

SOCIAL Cea mai geroasă dimineață din 2025. Locul din România în care s-au înregistrat -12 grade Celsius. „A îngheţat parbrizul”

11:39

Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (foto), si prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria, Bucuresti, joi, 13 noiembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

„Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a transmis premierul României.

Cum vrea Guvernul Orban să construiască bugetul pe 2026

Guvernul lui Viktor Orban intră în contradicție cu propriul buget aprobat în iunie, care prevedea un deficit bugetar de 4,218 mld. forinți (11,06 mld. euro), aproximativ 3,7% din PIB. Guvernul a inițiat procesul de rescriere a legii bugetare pentru 2026, înainte ca aceasta să intre în vigoare. Șeful Executivului a adoptat schimbările prin decret și a ocolit practic procedura parlamentară obișnuită. Măsura centrală a noii legi bugetare are în vedere dublarea impozitului pe profit pentru bănci, ceea ce va aduce la bugetul de stat aproximativ 185 mld. forinți (485 mil. euro). În paralel, guvernul de la Budapesta a decis și relocarea a 860 mld. forinți (2,26 mld. euro) către Rezerva de Apărare, deși în acest fond există în prezent doar 1 mld. forinți (2,62 mil. euro). Decizia executivului lui Orban pare legată de programul european REARM Europe, care le permite statelor membre UE să crească cheltuielile de apărare fără să fie penalizate în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban sustine declaratii de presa alaturi de premierul Marcel Ciolacu (nu este in imagine) la Palatul Victoria din Bucuresti, vineri, 20 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Orban spune că economia nu crește din cauza războiului ruso-ucrainean

De asemenea, Guvernul maghiar pune performanța slabă a economiei pe seama războiului din Ucraina. Datele arată că aproape toate țările din regiune au fost afectate de război, dar nu au ajuns în punctul în care se află acum Ungaria. Mai mult decât atât, economiștii se așteaptă ca scenariul de dinaintea alegerilor din 2022 să se repete. După menținerea artificială a distribuțiilor și relaxarea bugetară vor urma măsuri de austeritate noi din partea executivului maghiar. Rescrierea legii bugetare arată clar că există incertitudini cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice și este clar că începând cu noul an, din cauza deficitului mai mare, Ungaria va fi din ce în ce mai dependentă de împrumuturile externe. Ministrul Economiei a anunțat deja că are intenția de a emite obligațiuni în valută străină, mișcare care nu a fost planificată pentru începutul lui 2026. Acesta este unul dintre motivele pentru care economia Ungariei nu a reușit să crească în ultimii trei ani, pentru că încă nu a reușit să-și revină după șocul economic din 2022.

Bugetul Bulgariei pe 2026 se lovește de furia opoziției

Bulgaria se pregătește pentru o etapă istorică în care va adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2026. În acest fel, economia bulgară va depăși țări mult mai dezvoltate precum Cehia, Polonia sau Ungaria. Deși economia bulgară produce cele mai slabe cifre din Uniunea Europeană la mai mulți indicatori economici, țara a devenit recent cea mai dinamică economie în dezvoltare din regiune deoarec ecererea pentru împrumuturi de consum și ipotecare în euro a crescut semnificativ. Guvernul Bulgariei a întocmit un proiect de buget pentru 2026, care prevede o creștere record a cheltuielilor la 46% din PIB. Majorările ar fi urmat să fie finanțate în principal prin impozite mai mari, precum și printr-o creștere bruscă a datoriei publice, 31,3% din PIB. Proiectul de buget avea în vedere și o creștere economică de 2,7% în 2026, o inflație de 3,5%, o creștere a salariului minim, o actualizare a pensiilor și creșteri ale contribuțiilor și impozitelor la asigurări sociale.

„Bugetul pentru 2026 este cel mai social buget elaborat până acum în ţară, asigurând o creştere reală a veniturilor şi protecţie pentru familii, angajaţii cu venituri mici şi vârstnici”, a transmis liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Atanas Zafirov.

Premierul bulgar, Rosen Jeliazkov. FOTO: Borislav Troshev / AFP / Profimedia

Bulgarii sunt speriați de un „scenariu românesc”

Totuși, aderarea la euro și proiectul de buget pentru 2026 nu au fost bine-primite de toți bulgarii. Partidele de opoziție și alte organizații au mobilizat mii de oameni pe străzile din centrul Sofiei și din apropierea Parlamentului, care au protestat împotriva noului proiect de buget, care, în opinia lor, maschează corupția. Opoziția cere reducerea cheltuielilor planificate cu peste 1,8 miliarde de euro, în așa fel încât bugetul să se încadreze într-un deficit de 3%, iar oamenii de afaceri și sindicatele au criticat dur proiectul din cauza costurilor mai mari cu forța de muncă și a investițiilor mai mici. De asemenea, arpoximativ jumătate din populația Bulgariei s-a opus vehement adoptării euro ca monedă națională din cauza faptului că unii comercianți vor profita de această schimbare pentru a crește prețurile. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat în trecut că inflația ar putea crește brusc odată cu aderarea Bulgariei la zona euro. Ca răspuns la proteste și nemulțumiri, premierul Jeleazkov a spus că executivul său va încerca să „reia” dialogul cu muncitorii și angajatorii înainte de a retransmite bugetul în parlament.

„Noul pachet bugetar ar trebui să mențină echilibrul și să corespundă obiectivelor partidelor din coaliția guvernamentală. Acest lucru va asigura că Bulgaria se poate alătura zonei euro la 1 ianuarie fără probleme”, a spus Rosen Jelizakov, premierul Bulgariei.

---

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Mirajul cifrelor. Cum de a scăzut deficitul bugetar, așa cum se laudă ministrul Alexandru Nazare, dar economia abia se târăște și încasările de la buget gâfâie? Cheia e la creșterea PIB și la inflație. Ar fi de bine, dacă nu ar fi de rău

În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor