România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei

În 2026, România a intrat oficial în recesiune tehnică, marcată de o contracție în a doua jumătate a anului 2025. Acest lucru s-a produs după ce în vara anului trecut, Guvernul a adoptat o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru a reduce deficitul. În aceste condiții, și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit semnificativ în scădere prognozele privind economia României pentru 2026 și 2027.

Declinul economic vine pe fondul măsurilor fiscale adoptate vara trecută de Guvern, în încercarea de a reduce deficitul prin majorări de taxe și înghețări de venituri, scrie Mediafax.

JUSTIȚIE Schimb dur de replici între fostul ministru al justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu pe tema prescripției

22:38

FLASH NEWS Peter Magyar o propune la președinția Ungariei pe cea mai bună jucătoare din istoria șahului

22:19

În data de 13 februarie 2026, INS anunța că economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) față de trimestrele anterioare.

INS arată că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier.

Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%.

După anunțul INS privind intrarea României în recesiune tehnică, șeful Executivului, Ilie Bolojan, a spus, la momentul respectiv, că această situație este una temporară și că efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică.

În pofida măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, instituțiile financiare internaționale și-au revizuit estimările privind economia României

Odată cu învestirea Guvernului Bolojan, au fost adoptate măsuri pentru reducerea deficitului, în practică acestea fiind cunoscute ca măsuri de austeritate. Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul a majorat cota TVA și accizele, iar indexările pensiilor și salariilor au fost blocate.

Deși măsurile acestea trebuiau să ducă la o îmbunătățire a situației fiscal-bugetare a României, nu s-a întâmplat așa. Rata anuală a inflației a ajuns la un record de 9,9% în martie 2026, potrivit INS.

Și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit, în acest context, estimările privind economia României.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere economică a României în acest an. Potrivit raportului, economia României este aşteptată să crească acum cu 0,7% în 2026, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în toamna anului 2025. Totuși, economia țării noastre ar urma să crească, din 2027, cu 2,5%, potrivit FMI.

De asemenea, FMI a revizuit estimările și în privința inflației. În 2026, inflația ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie.

Pe lângă FMI, și Banca Mondială a revizuit în jos prognoza privind România. Acum, Banca Mondială estimează că economia românească va crește doar cu 0,5% în 2026. Comparativ, prognoza anterioară, din ianuarie, era pentru o creștere economică de 1,3%. Și prognoza pentru 2027 a fost revizuită în jos, de la 1,9% la 1,4%.

Autorul recomandă: