Cum explică un judecător CSM decizia Curții de Apel privind legea salarizării: A fost suspendată o procedură demarată de un guvern demis

Un judecător membru al CSM vine cu precizări privind decizia de marți a Curții de Apel București (CAB)  de a suspenda demersurile privind noua lege a salarizării, subliniind că instanța nu a suspendat „un comunicat de presă”, ci o procedură inițiată de un Guvern demis. Magistratul arată că ulterior competența Executivului de a demara un asemenea proces urmează să fie stabilită la judecarea fondului.

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) respinge totodată acuzațiile potrivit cărora Justiția și-ar fi depășit atribuțiile, susținând că decizia ține de controlul legalității și de principiul separației puterilor în stat.

ULTIMA ORĂ Sute de susținători ai lui Călin Georgescu, adunați fața Curții de Apel, huiduie după decizia instanței de a-l menține după gratii: „Ați mințit poporul / Cu televizorul!”

13:55

ULTIMA ORĂ Premierul Luca Niculescu anunță că Forțele Navale Române vor beneficia de dotări suplimentare, după atacurile cu drone din Marea Neagră

13:55

Un reglaj democratic între puterile statului

Reacția vine după ce judecătorii CAB, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, au decis să admită cererea de ordonanță președințială a Federației Naționale Sanitas împotriva ministerului Familiei, condus de Dragoș Pîslaru.

Rolul justiției e să limiteze derapajele puterii

Alin Ene invocă separația puterilor în stat și precizează că decizia de astăzi a Curții de Apel București este, înainte de toate, o lecție despre rolul justiției într-o democrație.

„Nu a fost suspendat un comunicat de presă, ci o procedură demarată de un guvern demis. Dacă acel guvern putea demara procedura vom afla când se va soluționa fondul cauzei.
Și NU, asta NU înseamnă că justiția a preluat atribuțiile Guvernului sau ale Parlamentului.
Înseamnă că, atunci când sunt suspiciuni că celelalte puteri ale statului au depășit limitele stabilite de Constituție și de lege, există o instanță independentă care verifică legalitatea acțiunilor lor”, a scris magistratul pe Facebook.

El a explicat că acesta este rolul justiției într-o democrație: să limiteze derapajele puterii și să protejeze cetățeanul împotriva eventualelor abuzuri.

„Pentru că un stat în care instanțele nu ar putea controla legalitatea actelor celorlalte autorități ar fi un stat eșuat, în care cetățeanul ar fi privat de singura garanție împotriva exercitării arbitrare a puterii”, adaugă magistratul.

Decizia instanței: Suspendă procedura proiectului legii salarizării

Iată decizia instanței:

„Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea. Suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 3657/2/2026.
Cu drept de a formula recurs, în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 21.07.2026. Document: Hotarâre 1282/2026 21.07.2026”, se arată în minuta deciziei.
Prin această decizie Curtea de Apel București a suspendat toate efectele proiectului Legii salarizării unitare, blocând astfel inițiativa Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Efectele deciziei instanței

Decizia blochează practic traseul legislativ al legii. Avocatul Toni Neacșu explică principalul argument pentru aparența de nelegalitate a proiectului de lege: „a fost elaborat, redactat și negociat de un Guvern demis, care nu mai poate iniția proiecte de legi (art 37 alin 3 din Codul administrativ)”.

„A iniția” nu înseamnă doar a nu vota în Guvern un proiect de lege ci și că nu mai poți parcurge nici una din procedurile de elaborare a unui astfel de proiect și nu îți mai poți folosi resursele pentru a lucra la el.
Felicitari Sanitas și avocatului Vlad Ștefan (ești tare, dom’le🫡)!”, a adăugat Toni Neacșu.

În urma deciziei instanței, proiectul publicat pe 17 iulie 2026 nu mai poate fi introdus sau dezbătut în Parlament.
Constatarea nelegalității: Judecătorii au reținut o vădită aparență de nelegalitate din cauza lipsei consultării reale.
Garanția dialogului social: Decizia obligă Guvernul să reia negocierile oficiale cu sindicatele din sistemul public.

Proiectul legii salarizării unitare reprezintă o reformă asumată de România prin PNRR. Cu toate acestea, Federația Sanitas a acuzat Guvernul de decizii unilaterale. Sindicaliștii susțin că noua formă a legii ar plafona sau chiar ar scădea veniturile pentru mai mult de jumătate dintre angajații din sănătate și asistență socială. În semn de protest, cadrele medicale au organizat deja o grevă de avertisment de două ore pe 20 iulie, menținând calendarul pentru declanșarea grevei generale pe 28 iulie 2026