Editorialistul Gândul, Ștefan Popescu, a participat la lansarea de carte a Angelei Merkel la București și i-a adresat o întrebare fostului cancelar

Analistul politic, Ștefan Popescu, și-a exprimat, într-o postare pe Facebook, primele impresii, după participarea la dialogul dintre fostul cancelar german, Angela Merkel, și Emil Hurezeanu, care a avut loc marți seară la Ateneul Român, cu prilejul lansării volumului de memorii „Libertate. Amintiri 1954-2021”. Ștefan Popescu i-a adresat o întrebare lui Merkel, despre tratatul franco-german semnat cu Emmanuel Macron în 2019.

Fostul cancelar al Germaniei, Angela Merkel, a oferit răspunsuri calculate, chiar previzibile, la cele mai complexe întrebări este de părere Ștefan Popescu.

EXTERNE Cinci lideri ai opoziției din Israel s-au aliat pentru a-l înlătura pe Benjamin Netanyahu înaintea alegerilor parlamentare

14:59

SHOWBIZ Apariție surpriză la Asia Express! Raluca Bădulescu revine în competiție. Alături de cine va porni pe Drumul Mătăsii

14:57

„Dezamăgitoare prestația doamnei Merkel la Ateneul Român, în dialog cu Emil Hurezeanu, cu prilejul volumului său de memorii. Răspunsurile sale au avut aerul unui punctaj pregătit de Ministerul Federal de Externe: corect, disciplinat, previzibil. German…

O viziune geometrică asupra Uniunii Europene și, mai larg, asupra relațiilor internaționale”, afirmă acesta.

„Am adresat o întrebare despre ceea ce este astăzi un veritabil divorț franco-german”

Cei prezenți în sală au avut, de asemenea, oportunitatea de a adresa o întrebare Angelei Merkel, prin intermediul unei aplicații. Ștefan Popescu a abordat tema rupturii dintre Germania și Franța, după ce Emmanuel Macron a semnat acordul tratatul fraco-german de la Aachen.

„Am adresat și eu, prin aplicație, o întrebare despre tratatul franco-german semnat cu Emmanuel Macron la Aachen în 2019 și despre ceea ce este astăzi un veritabil divorț franco-german”, menționează Ștefan Popescu.

„N-a fost însă loc pentru asemenea întrebări”

Din păcate, întrebarea nu a fost selectată ca subiect de discuție, ci s-a preferat, în schimb, un dialog despre colierul albastru pe care îl poartă Merkel pe coperta volumului de memorii.

„N-a fost însă loc pentru asemenea întrebări. S-a preferat, între altele, discuția despre colierul albastru purtat de doamna Merkel, același care apare și în fotografia de pe coperta cărții”, mai menționează analistul politic.

„Cel mai interesant a fost răspunsul la întrebarea privind relația cu Vladimir Putin”

Chiar și relația diplomatică cu Vladimir Putin, comentată intens în presa internațională de-a lungul anilor, a fost tratată evaziv de către Merkel, care a păstrat aceeași atitudine calculată și previzibilă, potrivit lui Ștefan Popescu.

„Cel mai interesant a fost răspunsul la întrebarea privind relația cu Vladimir Putin. Ne-am ales cu răspunsul banal că Putin îi respectă numai pe cei care au putere politică. Nimic despre psihologia lui Putin în anii în care a negociat cu el”, afirmă editorialistul.

„Un moment care putea fi cu adevărat interesant”

În siajul subiectului despre rolul lui Merkel în negocierile cu Kremlinul, cancelarul german a fost întrebat dacă i s-a propus să devină emisar european în relația cu Rusia. Și de această dată, răspunsul a fost surprinzător de calculat.

„Un moment care putea fi cu adevărat interesant a fost atunci când dl Emil Hurezeanu a întrebat-o dacă i s-a propus să devină emisar european pentru relația cu Rusia. Din păcate, nici întrebarea nu a fost dusă până la capăt. Răspunsul Angelei Merkel: cei care sunt în funcție trebuie să își asume negocierea.

Pun un P.S. Fostul ei şef de cabinet negociază cu ruşii la Baku”, mai adaugă Ștefan Popescu.

Volumul „Libertate. Amintiri 1954 – 2021” a fost lansat la nivel internaţional în 2024 în peste 30 de ţări, iar Bucureşti se numără printre puţinele destinaţii din lume pe care Angela Merkel le-a ales pentru a fi prezentă personal, alături de capitale de referinţă precum Berlin, Washington, Budapesta sau Atena.

În contextul vizitei la Bucureşti, Angela Merkel a fost primită la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan.