🚨 Partidul AfD a câștigat alegerile din Saxonia cu aproape 45%, arată exit poll-urile. Partidul lui Merz, la o distanță de aproape 20 de procente

Partidul naționalist Alternativa pentru Germania ar putea câștiga alegerile din landul Saxonia-Anhalt cu 44,5%. Potrivit primelor sondaje, AfD și-a dublat scorul în comparație cu rezultatele obținute la alegerile din 2021: 20,8%.  Este o diferență de 

Partidul de dreapta are nevoie de 50% pentru a obține controlul asupra parlamentului de stat. În cazul obținerii majorității, AfD ar putea ajunge pentru prima oară să guverneze un land german.

LIVE UPDATE Se numără voturile în Saxonia-Anhalt: AfD are 50%. Partidul lui Merz este in urma cu 34%

21:07

FILM Noul James Bond ar putea fi anunțat până la sfârșitul anului. Cine se află pe lista favoriților

20:57

 Loading ...

Înfrângere rușinoasă pentru Merz și conservatorii de centru-dreapta

Uniunea Creștin-Democrată a lui Friedrich Merz, cândva partidul dominant în Saxonia, ar putea să obțină numai 18,5% din voturi, arată sondajul realizat de ARD.

CDU a obținut 37,1% la alegerile din 2021, fiind un șoc pentru conservatorii care guvernează landul Saxonia-Anhalt din 2002.

Cât despre social-democrați, sondajele exit-poll arată că vor intra în Parlamentul Saxoniei cu 8%. Verzii și Stânga ar urma să obțină câte 9 procente fiecare.

AfD revendică guvernarea, în timp ce co-lidera partidului, Alice Weidel, a salutat rezultatul „istoric”.

Prezență record la alegerile din Saxonia

Până la ora 16:00, 65,3% dintre alegători cu drept de vot s-au prezenat la urne, a anunțat autoritatea electorală regională. Este o participare record nemaivăzută din 1998, potrivit Welt.

• 2026: 65,3%
• 2021: 41,0%
• 2016: 47,1%
• 2011: 40,2% 
• 2006: 31,4%
• 2002: 44,4%
• 1998: 60,4% 

Context: De ce creștin-democrații și socialiștii au pierdut alegerile

Pierderea alegerilor din landul Saxonia-Anhalt ar putea fi cea mai mare umilință pentru Uniunea Creștină-Democrată germană de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Principalele motive pentru care au votat mai mulți germani cu AfD decât cu partidele tradiționale de centru dreapta și stânga?

Tot mai mulți germani s-au plâns de:

• eșecurile ultimelor guverne în a gestiona creșterea accelerată a costurilor vieții de la pandemie
• cheltuielile masive în reînarmare ca urmare a eforturilor de pregătire a Germaniei pentru un eventual război cu Rusia
• criza migrației
• creșterea șomajului
• scumpirea energiei după ce conductele Nord Stream care transportau gaz din Rusia au fost sabotate
• atacurile teroriste din ultimii ani
• politicile ecologiste care au presupus demolarea centralelor nucleare
• industria auto germană este tot mai devansată de concurența chineză
• abandonarea valorilor culturale și tradițiilor germane.

O parte din probleme au fost resimțite de populația germană de rând încă din timpul guvernării cancelarului Angela Merkel.

Despre AfD, un partid naționalist considerat „fascist” în mod eronat de către partidele adversare

Pentru Friedrich Merz, ar putea fi cea mai rușinoasă înfrângere din istoria Germaniei postbelice și riscă să rămână cu reputația de cancelarul care a prezidat ascensiunea naționalismului german la putere pentru prima oară din 1945.

Presa germană liberală de stânga și partidele tradiționale AfD ca un partid fascist, ba l-au comparat în mod eronat cu Partidul Muncitoresc Național-Socialist German (Partidul Nazist).

Spre deosebire de Partidul Nazist care avea ca ideologii oficiale nazismul, arianismul, antisemitismul, fascismul și militarismul, Alternativa pentru Germania este un partid de dreapta care are la bază național-conservatorismul, euroscepticismul, populismul și naționalismul de tip Volkisch (promovat de o mișcare etno-naționalistă pan-germană).

AfD a fost înființat în 2013 de către Alexander Gauland și este condus în prezent de Tino Chrupalla și Alice Weidel. Are 75.000 de membri și este afiliat cu Europa Națiunilor Suverane. Partidul are 151 de parlamentari în Bundestag, 314 în parlamentele regionale și 15 europarlamentari la Bruxelles.

Partidul se descrie ca fiind pro-Israel, care recunoaște Ierusalimul drept capitala oficială și a ținut partea guvernului Netanyahu în Războiul din Fâșia Gaza, cu toate că unii membri au denunțat „genocidul palestinienilor”.

Sursa Foto: Hepta