Un fost ministru al Apărării explică mizele convocării CSAT în noua componență. Ce s-ar putea schimba în strategia de securitate a României

Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, explică mizele convocării Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în noua componență. El susține că România trebuie să își regândească strategia de securitate maritimă în contextul războiului din Ucraina.

Mihai Fifor avertizează asupra riscurilor din Marea Neagră, de la drone și mine în derivă până la sabotaje și amenințări la adresa navigației comerciale și a rutelor energetice.

 Loading ...

JUSTIȚIE Călin Georgescu poate afla în noiembrie dacă scapă sau rămâne cu amenda de peste 50.000 de lei primită pentru colectarea datelor unor persoane

10:57

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan convoacă Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la doar două zile după învestirea Guvernului Niculescu. Noii miniștri intră la discuții oficiale. Ce subiecte se află pe masă

10:55

Mihai Fifor, fost ministru al Apărării. Foto: Mediafax Foto

„Convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în noua sa componență de către președintele Nicușor Dan intervine într-un moment în care evoluțiile de securitate din Marea Neagră impun mai mult decât o evaluare a riscurilor imediate. Impun o regândire a modului în care România își definește și își protejează interesele strategice într-un spațiu devenit una dintre principalele zone de confruntare geopolitică ale Europei.

Reuniunea CSAT ar putea avea, din această perspectivă, o semnificație care depășește gestionarea incidentelor recente. Ar putea reprezenta momentul unei abordări integrate a securității maritime a României, adaptate unei realități strategice profund schimbate. România nu își mai poate permite să își construiască securitatea maritimă pe evaluări și mecanisme de apărare concepute pentru un mediu regional radical transformat de războiul din Ucraina.

Războiul declanșat de Rusia a transformat Marea Neagră într-un spațiu în care amenințările convenționale coexistă cu forme tot mai sofisticate de război hibrid. Drone aeriene și maritime, mine în derivă, riscuri de sabotaj asupra infrastructurii submarine, vulnerabilități ale navigației comerciale și presiuni asupra rutelor energetice”, spune Mihai Fifor pe Facebook.

Care este vulnerabilitatea principală

Mihai Fifor afirmă că incidentele recente din apropierea coastelor României și Bulgariei arată că efectele războiului din Ucraina se extind dincolo de zona confruntărilor. Social-democratul avertizează că România are dificultăți în protejarea zonei economice exclusive din Marea Neagră. El subliniază că un atac asupra unei instalații energetice din această zonă nu activează automat apărarea colectivă a NATO, ceea ce poate favoriza acțiuni hibride și sabotaje greu de atribuit.

„Incidentele recente din proximitatea coastelor României și Bulgariei confirmă că efectele confruntării depășesc tot mai mult limitele geografice ale teatrului de operațiuni din Ucraina.

În această ecuație, una dintre cele mai importante vulnerabilități ale României rămâne insuficient discutată: regimul juridic și securitatea efectivă a zonei economice exclusive din Marea Neagră.

Hotărârea Curții Internaționale de Justiție de la Haga din 2009, în disputa cu Ucraina, a reprezentat un succes major al diplomației românești, consolidând fundamentul juridic al drepturilor noastre maritime. Delimitările cu Bulgaria și Turcia nu sunt însă integral finalizate, o particularitate care trebuie integrată în evaluările strategice, fără a fi confundată cu existența unor dispute ostile.

Vulnerabilitatea principală nu este însă una de delimitare. Este diferența dintre drepturile suverane recunoscute internațional și capacitatea efectivă de a le apăra într-un mediu de securitate ostil.

Zona economică exclusivă nu reprezintă teritoriu național în sensul juridic al mării teritoriale. România exercită aici drepturi suverane asupra resurselor, însă nu beneficiază de aceeași suveranitate deplină. Aplicabilitatea articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord trebuie analizată în corelație cu prevederile articolului 6 și cu natura concretă a unui eventual atac.

Un incident împotriva unei instalații energetice din ZEE nu atrage automat mecanismele de apărare colectivă aplicabile unui atac asupra teritoriului național. Această particularitate nu exclude o reacție aliată, dar introduce un grad de complexitate juridică și politică susceptibil de a fi exploatat prin acțiuni hibride, sabotaje sau atacuri greu de atribuit”, spune Fifor.

NATO

„Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră va transforma România într-un actor energetic regional important”

Mihai Fifor avertizează că proiectul Neptun Deep va crește responsabilitățile României în protejarea infrastructurii energetice din Marea Neagră. El susține că reuniunea CSAT trebuie să analizeze capacitatea de intervenție și protecția infrastructurii critice. Fifor cere și o implicare mai consistentă a NATO în securitatea regiunii.

„În războiul contemporan, vulnerabilitatea nu apare doar acolo unde apărarea militară este insuficientă, ci și acolo unde responsabilitatea juridică, decizia politică și capacitatea operațională nu sunt perfect sincronizate. Iar această problemă capătă o dimensiune nouă odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep.

Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră va transforma România într-un actor energetic regional important, dar va extinde considerabil și responsabilitățile statului în materie de securitate. Platformele offshore, conductele submarine și infrastructura de transport energetic vor constitui obiective strategice a căror protecție nu poate fi concepută exclusiv în termenii apărării convenționale.

Un atac asupra acestei infrastructuri ar putea afecta simultan securitatea energetică, stabilitatea economică și credibilitatea capacității de descurajare a României, cu efecte inclusiv asupra pieței energetice europene.

Privită din această perspectivă, reuniunea CSAT ar putea fi esențială dacă va depăși evaluarea incidentelor recente și va aborda capacitatea României de a-și proteja întregul spațiu de interese maritime. Aceasta presupune o analiză integrată a capacităților de supraveghere și intervenție în ZEE, a protecției infrastructurii critice și a mecanismelor de coordonare instituțională.

Dar dimensiunea națională, oricât de importantă, nu este suficientă.
Securitatea Mării Negre trebuie să devină o responsabilitate aliată mult mai consistentă, nu doar o preocupare prioritară a statelor riverane”, continuă Fifor.

„Miza reuniunii CSAT nu ar trebui să fie doar evaluarea a ceea ce se întâmplă astăzi în Marea Neagră”

Acesta pune accentul și pe cooperarea dintre România, Bulgaria și Turcia în combaterea minelor marine din Marea Neagră. El cere o implicare mai amplă a NATO în securitatea Mării Negre și susține că România trebuie să își consolideze capacitățile de protecție a infrastructurii maritime. El critică timpul pierdut din luna mai și cere Guvernului condus de Luca Niculescu să reia dialogul cu aliații și să adopte o strategie coerentă de securitate maritimă. El mai spune că această „convocare CSAT este mai mult decât oportună și importantă”.

„Cooperarea dintre România, Bulgaria și Turcia în combaterea minelor marine constituie un punct de plecare important. Evoluția amenințărilor impune însă o abordare NATO mai amplă, care să integreze securitatea navigației comerciale, protecția infrastructurii submarine și mecanismele de răspuns la incidente produse în zonele economice exclusive.

Nu este vorba despre extinderea artificială a obligațiilor Tratatului Atlanticului de Nord, ci despre adaptarea instrumentelor de descurajare și apărare la realitățile unui mediu în care infrastructura critică poate deveni țintă înaintea teritoriului propriu-zis.

Evoluțiile recente din Mediterana Orientală oferă, la rândul lor, o lecție strategică relevantă. Disputele privind delimitarea zonelor economice exclusive, accesul la resurse și controlul infrastructurii submarine demonstrează că dreptul mării a devenit și un teren al competiției geopolitice. Situația României este diferită juridic, dar principiul rămâne același: drepturile suverane trebuie susținute prin capacități credibile de protecție.

În acest context, convocarea CSAT este mai mult decât oportună și importantă. Ar putea marca trecerea de la gestionarea reactivă a incidentelor la construirea unei abordări strategice, anticipative și credibile a securității maritime a României.

Din păcate, din luna mai și până astăzi România a pierdut timp extrem de prețios, într-o perioadă în care evoluțiile din Marea Neagră impuneau coerență, continuitate și capacitate de reacție. Gestionarea haotică și contraproductivă a acestei perioade nu a făcut decât să complice o situație deja dificilă.

Este cu atât mai important că România are, în sfârșit, un Guvern legitim, cu depline atribuții și capacitate de decizie. Dincolo de urgențele economice, bugetare și sociale, noul Executiv condus de Luca Niculescu are în față și această provocare strategică majoră: recuperarea timpului pierdut, reluarea dialogului cu partenerii și aliații și consolidarea unei poziții ferme, coerente și credibile a României în privința securității Mării Negre.

De aceea am afirmat că miza reuniunii CSAT nu ar trebui să fie doar evaluarea a ceea ce se întâmplă astăzi în Marea Neagră, ci definirea modului în care România va fi capabilă să răspundă provocărilor de mâine.

Pentru că, într-un mediu de securitate profund schimbat, nu este suficient ca un stat să aibă drepturi suverane recunoscute internațional. Trebuie să dispună și de capacitatea politică, militară și instituțională de a le exercita și apăra”, mai spune Fifor.

Sursă foto: Mediafax Foto