Cine ar fi fost primul „psihopat corporatist” documentat istoric: În 1629, acest lider a ucis 100 de naufragiați pe o insulă pustie, pentru a economisi hrana și apa

Un nou studiu sugerează că trăsăturile de personalitate asociate cu liderii corporatiști toxici de astăzi s-ar fi regăsit în primii „capitaliști” de acum 400 de ani, scrie phys.org.

Cine a fost Jeronimus Cornelisz

Studiul publicat în „Asian Journal of Business Ethics”, l-a identificat pe Jeronimus Cornelisz, un manager de vânzări al Dutch East India Company, ca fiind primul „psihopat corporatist documentat”.

 Loading ...

CONTROVERSĂ Presa americană: Donald Trump crede că Volodimir Zelenski îl sabotează înainte de alegerile pentru Congres de la începutul lunii noiembrie

23:42

FLASH NEWS Nicușor Dan, interviu în SUA la postul preferat al lui Donald Trump. Spune că este nevoie în continuare de sancțiuni asupra Rusiei și îl laudă pe președintele american: „Încă o dată, Donald Trump are dreptate”

23:35

Cercetarea, realizată de Dr. Clive Boddy de la Anglia Ruskin University (ARU), este prima analiză sistematică a comportamentului lui Cornelisz, prin prisma psihopatiei corporatiste, nu prin cea a simplei interpretări istorice.

Studiul a descoperit că Jeronimus prezenta toate cele zece caracteristici asociate cu „psihopații corporatiști”.

Aici sunt incluse: folosirea farmecului pentru a câștiga încrederea; cooptarea în jur a unor susținători loiali; îndepărtarea potențialilor rivali; crearea de tensiuni între rivali; înființarea unui climat al fricii; lipsa de asumare a responsabilității, atunci când lucrurile merg prost; goana după putere, bani și control, dincolo de orice altceva.

The Dutch East India Company a fost prima multinațională din lume și a dus la înființarea primei burse a schimburilor, în Amsterdam (1602).

Potrivit studiului, cazul lui Cornelisz sugerează că oamenii motivați de putere, avere și realizare personală au fost atrași dintotdeauna de capitalism, încă de la „nașterea” lui.

Sursa foto: Wikipedia

Liderul care a ucis 100 de oameni pe o insulă pustie

Cercetătorii au analizat celebrul caz al epavei Batavia, nava eșuată în 1629 pe coasta Australiei de Vest.

După naufragiu, 200 de supraviețuitori au fost împrăștiați pe un grup de insule pustii. Ofițerii de rang superior au navigat către Jakarta de astăzi, pentru a căuta ajutor, în timp ce Cornelisz, un vânzător al companiei, a devenit un fel de lider al naufragiaților.

În studiu, Boddy explică exact cum Cornelisz și-a consolidat puterea prin înlocuirea membrilor consiliului cu susținători loiali, cerând chiar și jurăminte de loialitate și izolarea de potențialii rivali.

Sub conducerea lui, 100 de bărbați, femei și copii au fost uciși, în timp ce unele femei au fost violate.

Crimele au fost justificate de Cornelisz ca mijloc de economisire pentru hrană și apă, dar acesta a eliminat și o parte din cei pe care îi considera un pericol pentru suveranitatea sa.

Adevăratul conducător a găsit mâncare pentru „o mie de ani”

În tot acest timp, un alt grup de supraviețuitori a fost condus – pe o altă insulă pustie – de un lider pe nume Wiebbe Hayes.

Acesta a organizat adevărate misiuni de recunoaștere și a descoperit două izvoare cu apă proaspătă, ouă ale unor păsări, pește și foci pentru carne. Unul dintre oamenii lui Hayes ar fi spus că vor avea mâncare pentru „o mie de ani”.

„Ceea ce face ca acest caz să fie remarcabil este faptul că, atunci când l-am analizat pe Cornelisz folosind un cadru modern de evaluare a psihopatiei în management, acesta a manifestat toate caracteristicile principale asociate cu psihopații din mediul corporativ. Aceleași tactici pe care le observăm astăzi în mediile de lucru toxice apar și în acest caz din anul 1629. El a eliminat opozanții, i-a recompensat pe cei loiali, a insuflat teamă, i-a manipulat pe cei din jur și a urmărit obținerea puterii cu orice preț.

Poate cea mai frapantă constatare este că un alt lider, aflat în aceleași circumstanțe, a obținut rezultate complet diferite. Hayes a încurajat cooperarea, a descoperit noi resurse și a asigurat supraviețuirea oamenilor. A fost, practic, un experiment natural în domeniul leadershipului. Un grup a prosperat, în timp ce celălalt a alunecat spre crime și abuzuri”, a declarat Boddy, conferențiar universitar în management la Universitatea Anglia Ruskin (ARU).

Studiul susține, de asemenea, că psihopații din mediul corporativ continuă să reprezinte o provocare semnificativă pentru organizațiile moderne, corelând leadershipul de tip psihopat cu hărțuirea la locul de muncă, o stare de bine redusă a angajaților, o fluctuație mai mare a personalului și eșecul organizațional. Aceste concluzii întăresc apelurile adresate angajatorilor de a pune un accent mai mare pe caracter, etică și valori atunci când selectează lideri de nivel superior.

Sursa foto: Envato (caracter ilustrativ)