Banca Națională a României reacționează la datele Eurostat privind deficitul României, care contrazic discursul lui Bolojan

Banca Națională a României (BNR) a reacționat la datele Eurostat privind deficitul României, care contrazic discursul fostului premier Ilie Bolojan. Datele indică faptul că deficitul bugetar al României a urcat la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, de la 5,5% în primul trimestru. Creșterea a fost de 3,7%, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 21 octombrie. Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, explică de ce ar fi necesar un „pact” între forțele politice.

România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE în trimestrul al doilea din 2026, de 9,2% din PIB, urmată de Ungaria (7,2%) și Polonia (5,9%). Media UE a fost de 3,5%, cu 5,7% sub nivelul României.

FLASH NEWS Răsturnare de situație în dosarul de corupție din industria de armament. Directorul Uzinei Mecanice Plopeni, Tiberiu Pîrvu, și-a recunoscut vinovăția ca să scape cu o pedeapsă mai ușoră

22:51

REACȚIE Victor Ponta, meci cu Anca Alexandrescu, după ce a ajuns pe lista neagră a jurnalistei: ”Mă poate ajuta cineva să înțeleg de ce?” / ”Ce-are de face așa?”

22:51

 Loading ...

Economia României, sub presiune. Banca Națională a României reacționează la datele Eurostat privind deficitul României. Foto: Shutterstock.

Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a explicat că datele Eurostat privind deficitul României din trimestrul al doilea din 2026 reflectă deficitul raportat la PIB-ul acelei perioade. Valentin Lazea a explicat că deficitul trimestrial variază de la o perioadă la alta. El a pus nivelul de 5,5% din primul trimestru pe seama amânării unor cheltuieli și a lipsei bugetului aprobat. În trimestrul al doilea, deficitul a ajuns la 9,2% din PIB-ul perioadei.

„Înţeleg că e vorba de un exerciţiu pe care îl face Eurostat trimestrial pentru toate ţările şi e vorba de volatilitatea foarte mare dintre trimestre. Fiecare ţară are o mare volatilitate, deficit mult mai mic într-un trimestru, mult mai mare în altul, de exemplu. Înţeleg că în România, în primul trimestru, deficitul raportat la PIB-ul acelui trimestru, deci nu pe an, ci înăuntrul trimestrului a fost de 5,5, că nu a fost aprobat bugetul, s-au amânat nişte cheltuieli.

În trimestrul doi, deficitul acelui trimestru raportat la PIB-ul acelui trimestru a fost 9,2 sau cât s-a spus şi din asta s-a făcut o mare ştire. Rămâne să vedem cât va fi deficitul trimestrului trei raportat la PIB-ul trimestrului trei. Oricum sunt convins că Ministerul de Finanţe va ieşi zilele astea şi va explica situaţia exact”, a explicat Valentin Lazea.

Valentin Lazea, economist-șef al BNR, explică de ce ar fi necesar un pact între forțele politice responsabile

Totodată, economistul-șef al BNR a propus un pact politic pentru corelarea salariilor și pensiilor cu evoluția PIB-ului nominal în următorii 4 ani. El a susținut și îmbunătățirea colectării taxelor, pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2030. El a susținut că pactul ar crește credibilitatea României în fața investitorilor. Totodată, ar oferi predictibilitate măsurilor fiscale. Obiectivul ar fi reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2030, la 11 ani de la intrarea în procedura de deficit excesiv.

„Ar trebui ca măcar acestea două probleme: corelația PIB nominal/salarii, pensii, respectiv colectarea mai bună a TVA și a impozitului, ar trebui, după mine, să facă obiectul unui pact între toate forțele politice responsabile, în așa fel încât să se oblige semnatarii politici ca, în perioada următorilor 4 ani, și dacă se poate și ulterior, să scoată aceste două probleme din jocul politic, să nu se mai atace de câte ori cineva ia o măsură pentru reducerea evaziunii, pentru respectarea corelației între pensii și salarii”, a afirmat Valentin Lazea, arată Agerpres.

Ce a propus

Valentin Lazea a susținut reducerea deficitului la 3% din PIB, astfel încât statul să depindă mai puțin de împrumuturi. El a propus limitarea creșterii salariilor bugetarilor la ritmul PIB-ului nominal și corelarea pensiilor cu salariile. Economistul a solicitat și o colectare mai bună a TVA și impozitului pe profit, combaterea evaziunii și reformarea ANAF.

„România pierde 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din impozitul pe profit prin necolectare. Și problema cea mare cu această soluție a colectării mai bune este că ea nu poate fi bugetată exante”, a explicat Valentin Lazea.

Ce spunea Ilie Bolojan

Ilie Bolojan a prezentat bilanțul celor 16 luni la conducerea Guvernului, cu o zi înainte de votul pentru învestirea Cabinetului Niculescu. Fostul premier a susținut că a preluat o țară „cu spatele la zid” și că măsurile sale au pus România pe „calea redresării”. Ilie Bolojan a justificat creșterea TVA prin „nevoia urgentă de a aduce bani la buget”, în ciuda reacțiilor consumatorilor și mediului de afaceri.

Ilie Bolojan a afirmat că deficitul bugetar, de 9,3% din PIB la finalul lui 2024, a fost redus în a doua jumătate a anului 2025 și va continua să scadă în 2026. Acesta a prezentat drept principal rezultat evitarea retrogradării României în categoria „junk”, nerecomandată investitorilor. În ciuda bilanțului prezentat de Bolojan, România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar și cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Datoria publică rămâne ridicată, iar economia este în scădere. Vezi AICI toate datele.

Sursă foto: Mediafax Foto, Shutterstock