Atenție, ne dispar țările sub ape! / „E pentru prima oară în istorie, în care o țară ar dispărea de pe fața pământului, fără război”

De 200 de ani, omul contribuie negativ la schimbările climatice ale căror efecte negative le resimțim cu precădere în perioada de vară. Luna iunie a fost cea mai fierbinte pe tot globul, potrivit Monitorului Climatic al UE. 

Fiecare lună, începând cu iunie 2023, și-a depășit propriul record de temperatură într-o serie de 13 luni de căldură globală fără precedent, conform Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S).

Aceasta este mai mult decât o ciudățenie statistică și evidențiază o schimbare mare și continuă a climatului nostru, a spus directorul serviciului, Carlo Buontempo, citat de AFP.

FLASH NEWS Elena Udrea reacționează la demiterea lui Paolo Zampolli din funcția de emisar al lui Trump și a lui Kimberly Guilfoyle, fosta ambasadoare SUA în Grecia. Ce reproșează actualei clase politice în relația cu Statele Unite

00:05

POLITICĂ Diana Stoica, explicații după mesajul controversat trimis pe grupul de WhatsApp al Comisiei pentru afaceri europene: „O să fiu mai atentă”

23:47

Cosmin Corendea, profesor universitar doctor în Schimbări Climatice și Drept Internațional, oferă o predicție sumbră: bucăți din statele lumii dispar acoperite de ape, ca efect direct al încălzirii globale.

„Asistăm la țări care au fost deja deformate”

Prof.dr. Cosmin Corendea spune, în exclusivitate pentru Gândul, că ne vom despărți, pe parcurs, de anumite țări sau porțiuni de state, scufundate sub apele care le vor invada.

Nivelurile apelor pe planeta noastră nu sunt egale și atunci creșterea temperaturii, într-o formă chimică foarte simplă, între cald și rece, care este apa oceanelor, preponderent rece, se creează acest efect de seră care conduce la crearea unor vapori, ce conduce la creșterea volumului apei.  (…) Iar accelerarea creșterii apelor este mult mai rapidă.

Și atunci avem țări care au coastele foarte jos, în principal Asia Centrală, Asia de Sud-Est și țările din Pacific, care sunt expuse într-un mod direct acestor creșteri ale nivelului apelor, care, pur și simplu, vin și înghit coastele, înghit marginile teritoriale ale acestor țări.

Țările, așa cum le știm noi nu mai arată la fel, începând de la Florida, care se duce sub apă, Bangladesh, țările din Pacific, explicația fiind foarte simplă, tocmai pentru că au aceste coaste foarte jos, la nivelul egal al apelor, iar apele crescând prim volum încep să acopere din teritoriu. Lucrul acesta se vede deja, îl trăim în Pacific, unde insulele, având  în compoziția lor foarte mult coral, acesta absoarbe mult mai rapid apa și, în același timp, devine și mai moale scufundându-se mai repede.

Deci, deja se întâmplă. Asistăm la țări care au fost deja deformate, teritoriul lor se micșorează și care la un moment dat își pun întrebarea esențială a existenței lor, a dispariției lor, ca state. E pentru prima oară în istorie în care un stat, o țară, ar dispărea de pe fața pământului fără război.

Cine sunt marii poluatori ai planetei?

Mai marii planetei discută cu experți din ce în ce mai apăsat despre schimbările climatice și efectele acestora. Una dintre soluțiile găsite a fost reducerea emisiilor de carbon.

În acest sens, și-au dat mâna și au semnat Acordul de la Paris, în 2015, care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu anul 2020.

Tot ONU organizează anual Conferința privind schimbările climatice, COP. Anul acesta, la Dubai, s-au adunat peste 80 de mii de participanți. Concluzia nu a fost una fericită:

Progresul a fost prea lent în toate domeniile acțiunii climatice – de la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la consolidarea rezilienței la un climat în schimbare, la obținerea de sprijin financiar și tehnologic pentru națiunile vulnerabile, conform comunicatului oficial al COP 28.

În acest sens, se ridică întrebarea: în ce măsură națiunile se pot alinia cu dezideratele conferințelor internaționale și ale tratatelor în domeniu, în condițiile în care marii poluatori n-o fac?

Cosmin Corendea consideră că România nu trebuie să urmeze cu „ochii închiși” politicile europene de mediu.

România este extrem de aliniată la politicile internaționale de crimă, atât de aliniată încât afectează în mod direct și dezvoltarea economiei naționale. Deși, alte țări nu o fac, încă, alte țări care poluează mult mai mult ca noi, alte țări care contribuie mult mai mult ca noi la aceste schimbări climatice.

România se încăpățânează să urmeze această direcție europeană, cu ochii închiși, negândindu-se nicio secundă la interesele naționale.

Da, o să ajungem la adoptarea energiei alternative, a energiei verzi ș.a.m.d. Este imposibil să nu mergem în aceeași direcție, având în vedere că această planetă, probabil, la un moment dat, nu va mai suporta această creștere de temperatură.

Eu nu spun că aceste politici de mediu nu trebuie implementate, însă ritmul și docilitatea cu care sunt implementate nu sunt sănătoase pentru economia românească.

Cine sunt marii poluatori ai planetei? Corendea expune un top 10 al statelor care poluează.

Ei bine, oamenii de 200 de ani, prin instalarea și ulterior dezvoltarea industriilor, a fabricilor, a traficului aerian, automobilelor ș.a.m.d., coroborate, în același timp, cu rănirea mediului înconjurător prin despăduriri, de exemplu, spune Corendea.

Avem un top 10 de poluatori, în care primele două țări sunt China și Statele Unite. La un moment dat, SUA era prima, acum China este prima. Apoi, India, Rusia, Brazilia și Uniunea Europeană, printre cei mai mari poluatori din lume, care contribuie covârșitor la această creștere a temperaturii.

În opinia expertului în Schimbări Climarice, procesul de despădurire, și nu numai, a condus la creșterea aceasta de temperatură, care, astăzi, poate fi reflectată topirea agresivă a ghețarilor din nord, care nu sunt de fapt principalul motiv pentru creșterea nivelului apelor, ci este doar un efect secundar.

Faptul că omenirea și statele au continuat să își dezvolte capacitatea economică, în ultimii 200 de ani, a dus la creșterea impactului asupra mediului înconjurător și al climei.

Mulți oameni de știință sunt de acord, fără a încerca eu să fiu alarmist, că suntem într-o criză, ne aflăm în mijlocul unei crize climatice. Iar acest impact al crizei climatice în care ne aflăm nu va avea neapărat efectul în timpul generației noastre, ci se transmite generațiilor viitoare, probabil undeva la 100 de ani, 150 de ani.

(n.r. Și se traduc în) forma pământului așa cum o știm, a anotimpurilor, temperaturile, calitatea solului, agricultura, dispariția unor specii, dispariția unei vegetații. Toate lucrurile acestea sunt deja proiectate în viitor și sunt pe cale să se întâmple, tocmai acestei forme continuate a activității umane care, după Tratatul de la Paris, din 2015, nu doar că a stagnat sau s-ar fi redus, ci, din contră, această activitate s-a accentuat.

CITEȘTE ȘI:

2024 ar putea fi cel mai fierbinte an înregistrat vreodată. Record absolut de TEMPERATURI ridicate în luna iunie

Iunie 2024. Un cireșar de cuptor: „Cea de-a 13-a lună consecutivă cu recorduri lunare”