Care este diferența dintre hepatita misterioasă din ultimele zile și boala Wilson? Dr. Cătălin Apostolescu: „Ne așteptam la asta într-un viitor apropiat”

Dr. Cătălin Apostolescu, medic infecționist şi manager al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balş” din Bucureşti, a explicat, într-o intervenție la Antena 3, care este diferența dintre hepatita misterioasă care s-a manifestat în ultimele zile în rândul copiilor din România – și de altfel în multe alte state – şi boala Wilson şi la ce să ne așteptăm în următoarea perioadă. 

Cele mai recente cazuri de suspecți de hepatită de origine necunoscută care au fost făcute publice de autorități au fost ale unor copii din Sibiu, o fată de 10 ani și un băiat de 16 ani. Fata a fost internată pe 19 aprilie și externată pe 21 aprlie și era posibil să aibă hepatită toxică și a urmat tratament pentru paraziți intestinali. Alte trei cazuri fuseseră anunțate în București, printre care și un copil de 8 luni.

Fetița în vârstă de 5 ani suspectă de hepatită misteriosă, care nu a răspuns la tratamente până acum deși au fost schimbate de mai multe ori, ar putea avea nevoie de transplant hepatic, iar medicii au prelevat probe pentru analize care să certifica dacă fetița are boala Wilson, afecțiune care ar putea da această insuficientă hepatică acută, potrivit medicilor.

SPORT Gică Craioveanu a făcut calculele pentru TITLU și surprinde. Cine nu prinde podiumul

06:10

FLASH NEWS Raportul CIA din 1983 care preconiza căderea lui Nicolae Ceaușescu. Scenariile spionilor americani

06:00

„Exista multe virusuri hepatitice și nu toate mecanismele lor de acțiune sunt clarificate. Așa încât, nu este exclus ca și adenovirusurile (inclusiv varianta F41) să poată produce această boală. După cum nici coronavirusul nu poate fi exclus: atâta doar ca la milioanele de infecții cu coronavirus din ultimii doi ani, ar fi trebuit să apară mai devreme”, susține Irinel Popescu, într-o declarație pentru Gândul.

„Această aşa zisă noua hepatită este deocamdată sub faza de alertă”

Dr. Cătălin Apostolescu, medic infecționist şi manager al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balş” din Bucureşti, a precizat care este diferența dintre hepatita misterioasă şi boala Wilson.

„În primul rând boala Wilson este o afecțiune genetică, caracterizată prin deficitul unei enzime care acționează la nivelul ficatului, pe când această aşa zisă noua hepatită este deocamdată sub faza de alertă. Prin urmare OMS a emis un mesaj către medici să fie atenți, pentru că eram obișnuiți cu hepatitele produse de virusurile primordiale notate cu majuscule de la A la E. Dar nu trebuie uitat că există o serie de virusuri secundare hepatitice – herpes virusurile, adenovirusurile, virusul rujeolic, virusul varicelii. Practic, toate virusurile pot afecta ficatul într-un grad mai mic sau mai mare”, a xplicat medicul.

„Este adevărat că la o mare parte din cazurile cu hepatită aşa-zisă misterioasă a fost identificat adenovirus. La o parte din ele a fost identificată şi asocierea cu SARS-CoV-2.  Prin urmare, în momentul de faţă ne aflam într-o situaţie epidemiologică de alertă, nu de îngrijorare”, a explicat dr. Cătălin Apostolescu.

„În momentul în care copilul prezintă nişte simptome gastro-intestinale şi dacă începe şi se îngălbenește sau începe să aibă urina colorată ca berea brună atunci trebuie obligatoriu să se prezinte la medic. Alerta pe care o avem în aceste zile este justificată prin faptul că timp de doi ani de zile, datorită măsurilor de precauție pe care le-am luat împotriva SARS-CoV-2, o groază de alte virusuri au avut circulația blocată. Acum când virusul SARS şi-a redus incidența, celelalte virusuri încep să-şi reia activitatea. Prin urmare, nu mai e nimic surprinzător că încep să apară foarte multe viroze sau alte afectări date de virusuri cum ar fi hepatită, miocardită sau chiar encefalită. Ne așteptam la asta într-un viitor apropiat”, a mai conchis dr. Cătălin Apostolescu.

Câte cazuri au fost descoperite în UE

Conform unei informări, de joi, privind creșterea numărului de cazuri de hepatită acută severă de cauză necunoscută la copii, realizată de Centru European pentru Controlul Bolilor (ECDC) și tradusă de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), din subordinea Institutului Național de Sănătate Publică, deoarece etiologia rămâne încă necunoscută, măsurile eficiente de control nu pot fi definite în acest stadiu.

„Expunerea fecal-orală la virusuri precum adenovirusurile este mai probabilă pentru copiii mici. Prin urmare, se recomandă consolidarea bunelor practici generale de igienă (inclusiv igiena atentă a mâinilor, curățarea și dezinfectarea suprafețelor) în locurile frecventate de copii mici”, au transmis reprezentanții CNSCBT.

Documentul citat arată că, până la data de 20 aprilie 2022 au fost raportate 111 cazuri din UK, iar până la 27 aprilie 2022, aproximativ 55 de cazuri probabile și confirmate au fost raportate din douăsprezece țări UE/SEE. Alte 12 cazuri au fost raportate din SUA, 12 din Israel și 1 din Japonia.

Dintre cazurile depistate, cel puțin un copil a murit și alți 17 au avut nevoie de transplant hepatic, potrivit OMS.

Definiția de caz ECDC/WHO în vigoare de la data de 28/04/2022:

• Caz confirmat: neaplicabil în acest moment
• Caz probabil: O persoană cu hepatită acută non-A, B, C, D și E , cu TGP (AST) sau TGO (ALT) peste 500 UI/l, cu vârsta mai mică sau egală cu 16 ani, începând cu data de 1 octombrie 2021
• Caz cu legătură epidemiologică: O persoană cu hepatită acută non-A, B, C, D și E cu orice vârstă, care a fost contact apropiat al unui caz probabil, începând cu data de 1 octombrie 2021