VIDEO | Casa „Theodor Aman”, neoclasicism în formă pură (DOCUMENTAR)

Casa-muzeu „Theodor Aman” este una din cele mai frumoase reşedinţe particulare din Bucureşti. Situată pe strada C. A. Rosetti, casa păstrează vie atmosfera din secolul al XIX-lea. În casa lui Theodor Aman a pășit elita artelor din București, fiind singurul centru artistic al vremii.

Theodor Aman a fost primul pictor român modern, iar împreună cu Gheorghe Tăttărescu a înființat Școala de Arte Frumoase din București, acolo unde a format generații de artiști plastici.

În anul 1869, artistul a terminat construcția casei sale care urma să conțină atât locuința, cât și un atelier, un spațiu de expunere și un loc de întâlnire al marilor artiști ai Bucureștiului.

Locuința a fost ridicată pe terenul primit ca zestre de soția sa. Fiind prima casă construită pe uliță la acea vreme, Aman a cerut să se numească Clemența, care era o traducere a numelui său, Aman însemnând iertare.

VIDEO Ion Cristoiu: „Ilie Bolojan este mult mai bun să fie președinte decât Nicușor Dan”

00:00

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Iohannis, la presiunea celor din stradă, a organizat un referendum ca Guvernul să nu mai dea OUG-uri pe justiție”

23:15

Casa a fost concepută și proiectată de Theodor Aman, de la planurile de construcție la decorațiile interioare și o parte din cele exterioare, acolo unde a avut nevoie de ajutorul arhitectului Franz Scheller și al sculptorului Karl Stork.

Construită în stil neoclasic, după indicațiile fixe ale pictorului, casa are un parter și un etaj. Astfel că, la parter sunt opt camere dintre care cea mai mare este atelierul, cu o înălțime de aproximativ 7 metri, care era și o expoziție permanentă a lucrărilor artistului.

Decorațiunile exterioare au fost realizate cu ajutorul sculptorului Storck, în timp ce decorațiunile interioare, inclusiv lambriurile, vitaliile, frescele, picturile uşilor, mobilierul sculptat au fost realizate de Theodor Aman.

Pe fațada parterului se află două statui de bronz de inspirație romană sculptate de Storck, iar pe fațada etajului niște medalioane ale lui Michelangelo și Leonardo da Vinci, realizate de Theodor Aman.

În anul 1891, artistul a murit și i-a lăsat casa, prin testament, soției sale. În 1904, Ana Aman, a donat casa și colecția de tablouri, sculpturi și gravuri, dar și uneltele de lucru ale artistului, Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice cu condiția ca această casă să devină un muzeu, după dorința pictorului.

Astfel, patru ani mai târziu, în anul 1908, a fost deschis primul muzeu de artă din Bucureşti, singurul care a rezistat de peste 110 ani în acelaşi amplasament într-o clădire veche. Theodor Aman a lăsat o moștenire artistică neprețuită.

Muzeul conţine peste 1.000 de piese din toate genurile artei plastice şi decorative: tablouri, acuarele, schiţe, sculptură în lemn, gravuri, mobilier cât şi obiecte care i-au aparţinut pictorului.

Aici sunt expuse 165 de picturi în ulei pe pânză sau suport de lemn, iar pânzele sunt din toate perioadele de evoluție ale lui Aman și cuprind genuri diferite de la marile scene de bătălii, la portrete, figuri istorice, peisaje și flori.

Mai mult, sculptura realizată de artist este reprezentată mai mult din piese de mobilier, cum ar fi un dulap pe patru picioare cu încuietoare discretă cu baso-reliefuri reprezentând două femei nud, o cutie pentru lemne, două uşi pe care sunt ciopliţi Titian, Rembrandt, Veronese şi Raphael.

Cu toate acestea, colecția sa cuprinde și o serie de materiale grafice, pentru că în ultima parte a vieții sale, artistul s-a dedicat tehnicii pe care a învăţat-o în anii de studiu la Paris.

În 1904, donaţia Anei Aman cuprindea 53 de planşe la care, în timp s-au adăugat altele, colecţia ajungând astăzi la aproximativ 300 piese. O cameră de muzeu este dedicată și gravurii, acolo unde sunt expuse plăcile și gravura.

De-a lungul timpului, casa a trecut prin două lucrări de restaurare minore în anul 1920 și în anul 1960, însă abia în perioada 2004-2008 aceasta a fost consolidată.

În urma cutremurelor din 1940 și 1977, structura de rezistență a casei a fost grav afectată, astfel că ulterior a fost introdusă încălzirea centrală prin pardoseală, un sistem de ventilație, o instalaţie de dezumidificare necesară păstrării microclimatului optim pentru tablouri şi înlocuirea parchetului uzat cu altul în trei straturi.