CCR a admis sesizarea lui Klaus Iohannis privind legea care pedepsește incitarea la ură sau discriminare

Curtea Constituțională (CCR) a admis, miercuri, sesizareea președintelui Klaus Iohannis referitoare la legea care pedepsește incitarea la ură sau discriminare.

Astfel, instanța constituțională a decis, în unanimitate, că dispozițiile legii potrivit căreia incitarea la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă sunt neconstituționale, în lipsa unor criterii în conținutul normei de incriminare a infracțiunii.

„Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia formulată de preşedintele României şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.I din Legea pentru modificarea art.369 din Legea 286/2009 privind Codul penal”, informează CCR printr-un comunicat.

FLASH NEWS Elena Udrea reacționează la demiterea lui Paolo Zampolli din funcția de emisar al lui Trump și a lui Kimberly Guilfoyle, fosta ambasadoare SUA în Grecia. Ce reproșează actualei clase politice în relația cu Statele Unite

00:05

POLITICĂ Diana Stoica, explicații după mesajul controversat trimis pe grupul de WhatsApp al Comisiei pentru afaceri europene: „O să fiu mai atentă”

23:47

De ce a sesizat președintele Iohannis CCR

Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională modificările la Codul Penal, deoarece din actul normativ lipsesc criteriile în urma cărora va fi incriminată o asemenea infracțiune informează Agerpres.

Preşedintele Iohannis preciza că soluţia legislativă criticată aduce atingere atât principiului previzibilităţii, cât şi clarităţii normelor.

„Considerăm că, în vederea respectării principiului legalităţii ce guvernează dreptul penal, consacrat chiar în primul articol din Codul penal, dar şi în scopul protejării efective a grupurilor minoritare din România în faţa discursului instigator la ură, violenţă şi discriminare era necesară includerea în mod expres în conţinutul normativ al reglementării a unor criterii în textul ce va incrimina infracţiunea de incitare la violenţă, ură sau discriminare. Numai astfel se va putea realiza o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, pentru a se asigura înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite şi crearea unei practici judiciare neunitare în materie de tragere la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 369 din Codul penal.

În aparenţă, inexistenţa oricăror criterii în conţinutul normei de incriminare poate conduce la concluzia că această infracţiune vizează orice fel de criteriu; în realitate, această imprecizie în reglementare lasă loc subiectivismului şi arbitrariului în aplicare. În plus, lipsa de previzibilitate a normei nu permite destinatarului normei o corectă raportare la sfera de aplicare a infracţiunii, ceea ce conduce la insecuritate juridică”, se explică în sesizarea către CCR.

Deputații au adoptat la finalul lunii iunie proiectul de lege care prevede pedepse între 6 luni și 3 ani de închisoare sau amendă pentru incitarea la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane.

Proiectul de lege care modifică Codul penal arată că „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.