Ce se ascunde sub suprafața planetei Marte. Descoperirea care ar putea schimba tot ce știam despre Planeta Roșie

O descoperire care ar putea schimba radical ceea ce știm despre Marte a fost făcută cu ajutorul sondei spațiale Mars Express, aparținând Agenției Spațiale Europene (ESA).

Cercetătorii au identificat indicii privind existența unor depozite uriașe de gheață de apă în apropierea Ecuatorului Planetei Roșii, ascunse sub straturi groase de praf. Dacă existența lor va fi confirmată, cantitatea de apă înghețată ar fi suficientă pentru a acoperi întreaga suprafață a planetei cu un strat de apă de până la 2,7 metri adâncime.

Până acum, existența unor cantități importante de gheață de apă pe Marte era asociată în special cu regiunile polare. Noile observații sugerează însă că rezerve mult mai mari decât se credea ar putea fi ascunse și în zona ecuatorială.

REACȚIE Robert Turcescu i-a compus un cântec Ancăi Alexandrescu. Acompaniat de chitară, îi răspunde în versuri, după ce a fost acuzat că se folosește de proteste pentru a-și vinde cartea cu Călin Georgescu

16:43

INEDIT Descoperire arheologică lângă destinația preferată de turiștii români: A fost găsită o epavă cu amfore vechi de 4700 de ani

16:38

Datele colectate de sonda Mars Express indică posibile depozite de gheață cu grosimi de până la 3,7 kilometri, aflate într-o regiune cunoscută sub numele de Medusae Fossae Formation. Descoperirea ar putea oferi informații esențiale despre trecutul climatic al planetei și despre posibilitatea utilizării apei de către viitoarele misiuni umane.

Depozite de gheață de până la 3,7 kilometri grosime, ascunse sub praful marțian

Formațiunea Medusae Fossae se află la granița dintre regiunile înalte și cele joase ale planetei Marte și cuprinde structuri geologice modelate de vânt, întinse pe sute de kilometri.

Regiunea a fost analizată pentru prima dată în detaliu de sonda Mars Express în 2007, când cercetătorii au identificat depozite subterane cu grosimi de până la 2,5 kilometri. La momentul respectiv, oamenii de știință nu puteau stabili dacă acestea erau alcătuite din praf, cenușă vulcanică, sedimente sau gheață.

O nouă analiză, realizată cu ajutorul instrumentului radar MARSIS, a schimbat însă perspectiva cercetătorilor.

”Am explorat din nou formațiunea Medusae Fossae folosind date mai recente obținute de radarul MARSIS și am descoperit că depozitele sunt chiar mai groase decât credeam: până la 3,7 kilometri. Semnalele radar corespund celor pe care ne-am aștepta să le observăm în cazul gheții stratificate și sunt similare celor pe care le vedem la calotele polare ale planetei Marte, despre care știm că sunt foarte bogate în gheață”, a explicat Thomas Watters, cercetător la Smithsonian Institution și autor principal al studiului, notează skyatnightmagazine.com.

Potrivit estimărilor cercetătorilor, dacă întreaga cantitate de gheață identificată în regiunea Medusae Fossae s-ar topi, apa rezultată ar putea acoperi suprafața planetei Marte cu un strat cuprins între 1,5 și 2,7 metri.

Oamenii de știință consideră că depozitele sunt alcătuite din straturi succesive de praf și gheață, acoperite de câteva sute de metri de material uscat. Această structură ar explica atât densitatea redusă a formațiunii, cât și modul în care undele radar pătrund prin depozitele subterane.

Marte ar fi fost cândva o planetă mult mai caldă și mai umedă

Descoperirea aduce noi argumente în sprijinul ipotezei că Marte a avut, în trecutul îndepărtat, un climat foarte diferit de cel actual. Astăzi, Planeta Roșie este un mediu arid, rece și ostil vieții umane. Totuși, misiunile spațiale au identificat de-a lungul timpului numeroase urme ale prezenței apei.

Printre acestea se numără albii de râuri secate, foste lacuri, văi modelate de apă și indicii privind existența unor întinse suprafețe acoperite cândva de apă.

”Această ultimă analiză pune sub semnul întrebării ceea ce știm despre formațiunea Medusae Fossae și ridică la fel de multe întrebări pe cât oferă răspunsuri”, a declarat Colin Wilson, cercetător al Agenției Spațiale Europene.