Ce se întâmplă în CREIERUL tău când te uiți la filme cu „pătrățel”, de fapt. Dragoș Pătraru a elucidat misterul

Dragoș Pătraru a vorbit, în cea mai recentă ediție a emisiunii „Starea Sănătății”, despre dependenţa de pornografie, pe care o descrie ca fiind una dintre cele mai stigmatizante adicţii cu care ne putem confrunta.

El explică că totul „porneşte de la un obicei aparent benign, care poate însă avea consecinţe inclusiv asupra neuroplasticităţii creierului”.

Mai exact, pe înțelesul tuturor, pornografia, pe termen lung îţi poate reconfigura creierul la o versiune mai infantilă a sa.

Așadar, ce se întâmplă în creierul tău când te uiți la filme cu „pătrățel”, de fapt?

„Pornografia, mai ales pe termen mediu și lung, produce modificări fizice în creier, afectând sistemul de recompensă. În plus, există o asociere între acest tip de consum și erodarea cortexului prefrontal, zonă răspunzătoare de aspecte precum moralitatea controlului impulsurilor sau voința. În termeni simplificați, pornografia atunci când avem dependență, ne întoarce creierul la o versiune mai infantilă.

Fenomenul este foarte similar cu ceea ce se întâmplă în cazul consumului de droguri. Evoluția ne-a configurat creierul astfel încât să răspundă stimulilor sexuali cu eliberări mari de dopamină, cea care declanșează întipărirea în creier a informației care a generat plăcere. Astfel, atunci când corpul are o nevoie, cum ar fi mâncarea sau sexul, creierul își amintește unde să revină pentru a experimenta din nou aceeași plăcere”, explică Dragoș Pătraru.

EXTERNE Sărbători în mijlocul războiului. Cum sărbătoresc ucrainenii al patrulea Crăciun, la 1400 de zile de la izbucnirea conflictului

16:00

CONTROVERSĂ Putin testează reacția NATO chiar în ziua de Crăciun. Rusia a trimis două bombardiere strategice în nordul Marii Britanii

15:56

„Prin urmare, întâlnim – intenționat sau accidental – un material pornografic, îl savurăm, trăim momentul scurt de plăcere, așa lipsit de implicații emoționale și ne continuăm ziua simțindu-ne mai mult sau mai puțin vinovați, după caz, că partea asta cu vina e cea mai tâmpită, că ne stresează foarte tare și asta are efecte mult mai importante decât credem asupra sănătății pe termen lung. Dar, dincolo de vină, pe care nu prea o băgăm în seamă, ne spunem că ne-am relaxat, ne-am simțit bine, fără să depunem vreun efort important atunci când nevoia apare din nou. Dacă obișnuim să frecventăm astfel de platforme, instinctul ne va mâna către plăcerea obținută rapid și ușor, în detrimentul relației cu partenerul sau partenera, care, știți și voi, necesită timp, efort, implicare, flori… muncă. Altfel îi zice viol, care se întâmplă și nu e raportat în multe familii din România.

Adică e la fel ca în cazul oricărui alt comportament sau substanță care provoacă adicție. Toleranța crește odată cu expunerea. Scenele pornografice sunt declanșatori hiperstimulatori care duc la secreții anormal de ridicate de dopamină. Acest lucru poate afecta sistemul de recompensă bazat pe dopamină și îl poate face mai puțin receptiv la sursele naturale de plăcere. Din acest motiv, utilizatorii încep să întâmpine dificultăți în a obține aceeași plăcere alături de un partener fizic. Desensibilizarea circuitelor noastre de recompensă creează, deci, condițiile pentru apariția disfuncțiilor sexuale. Însă consecințele nu se opresc aici. Studiile arată că modificările în transmiterea dopaminei pot favoriza apariția depresiei și a anxietății. Consumatorii de pornografie raportează simptome depresive mai accentuate, o calitate mai scăzută a vieții și o stare de sănătate mintală mai slabă, comparativ cu cei care nu consumă pornografie, în sensul de dependență”, mai spune acesta.

Vezi ediția integrală a emisiunii: