Cele mai moderne tuneluri feroviare și rutiere din istoria României, construite în prezent. Când vor fi deschise circulației

Țara noastră intră într-o nouă eră a infrastrcuturii. Cele mai lungi tuneluri feroviare și rutiere sunt în construcție, ca parte a unor mari proiecte de indrastructură. Ele vor fi deschise circulației în următorii ani. Au fost proiectate pe noile autostrăzi și pe magistralele feroviare modernizate cu fonduri europene.

Începând de la mijlocul secolului al XIX-lea, peste 200 de tuneluri feroviare au fost construite în România, odată cu construcția căilor ferate, până în prezent, scrie adevarul.ro.

Cele mai vechi dintre acestea datează din anul 1863, construit pe calea ferată Oravița-Anina, dom sud-vestul României. Cel mai lung, de circa 4,4 kilometri, a fost construit în anii interbelici la Teliu, județul Brașov.

LIVE UPDATE A început numărătoarea voturilor în București

21:33

LIVE UPDATE Anca Alexandrescu mesaj ferm, după exit-poll: „Prezența scăzută este din cauza celor care au dat lovitura de stat”

21:31

Până în anul 1945, au mai fost construite puțin peste 100 de tuneluri feroviare, iar în deceniile de communism, până în 1989, alte 104, astfel că numărul total al tunelurilor din țară a depășit 200.

Peste 30 dintre ele au fost construite pe calea ferată care traversează Defileul Jiului, legând regiunile istorice ale Transilvaniei și Olteniei, între orașele Petroșani (Hunedoara) și Târgu Jiu (Gorj).

După anul 1990, statul roman a mai construit patru tuneluri și două polate, în lungime totală de aproximativ 4 Km. Unul dintre tuneluri a fost reconstruit pe linia Galați – Brăila, la Filești (județul Galați), iar alte trei în urma lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare pe Coridorul IV Paneuropean, la Daneș și Sighișoara (județul Mureș) și la Turdaș (județul Hunedoara).

Dintre cele circa 200 de tuneluri feroviare din România, cel puțin 30 au fost dezafectate, odată cu închiderea rutelor feroviare care le traversează. Majoritatea tunelurilor construite până în anul 1990 sunt pe linii ferate simple, electrificate sau neelctrificate, în funcție de importanță.

Astfel că, celor trei tuneluri moderne, de pe Coridorul IV European li se vor adăuga în următorii ani alte cinci tuneluri, toate pe linii duble electrificate modernizate cu ajutorul programelor de finanțare europene.

Patru tuneluri sunt în șantier, pe noua magistrală feroviară Simeria – Arad

Nu mai puțin de patru tuneluri sunt în șantier, în diferite stadii de execuție, pe noua magistrală feroviară Simeria – Arad, aflată în proces de modernizare. Ele sunt construite la Sălciva (Zam) în județul Hunedoara și la Bătuța în Arad, iar trenurile de călători le vor putea traversa cu peste 100 de kilometri pe oră.

De asemenea, alte cinci tuneluri sunt construite pe sectorul Brașov-Sighișoara. Patru dintre ele, proiectate pe sectorul Apața – Cața, forate în județul Brașov, au intrat în șantier în ultimele trei luni, iar acestea vor fi extrem de spectaculoase prin lungimea lor.

Cel mai lung tunel rutier din România

Perechea de tuneluri de la Homorod va avea 6,9 kilometri. În apropierea ei, la Ormeniș, sunt săpate două tuneluri lungi de 5,1 kilometri.

Amintim că cel mai lung tunel rutier din România, de aproape 900 de metri, a fost construit la începutul anilor ‘70, pe Transfăgărășan (DN 7 C), pe șoseaua montană care leagă județele Argeș și Sibiu.

„Niciodată nu s-a mai construit la noi în ţară la o asemenea altitudine. S-au excavat patru milioane metri cubi de derocări, s-au construit 28 de poduri şi de viaducte și 550 de podeţe. În apropierea lacului Bâlea, tunelul de 884 metri sfredeleşte ultimul obstacol spre celălalt versant al Făgăraşilor. În punctul denumit Piatra Dracului, din cauza zăpezii, constructorii nu au putut să mai înainteze cu buldozerul. L-au demontat şi transportat bucată cu bucată şi punctul de lucru stabilit, unde l-au montat din nou. În iarna anului 1973, viscolul a imobilizat 180 de oameni în Căldarea Bâlei. A fost necesară Intervenţia a două buldozere gigant. De buldozere, au fost ataşate frânghii. Ostaşii şi civilii prinşi în viscol s-au legat cu ele şi doar astfel au putut fi scoşi şi duşi la Bâlea Cascadă”, informa revista Flacăra în 1984, într-n reportaj despre construcția tunelului de pe șoseaua montană, potrivit sursei citate.

Transfăgărășanul a fost terminat în patru ani, iar odată cu acesta a fost deschis și tunelul Capra – Bâlea Lac, lung de 884 de metri, care străbate creasta Făgăraşului între vârfurile Paltinul (2.398 m) şi Iezerul Caprei (2.417 m).

Până la ora actuală, în țara noastră au fost construite circa 20 de tuneluri rutiere cu lungimi de cel puțin 50 de metri. Al doilea cel mai lung dintre ele, de aproximativ 350 de metri, a fost finalizat în 2013, pe Autostrada A1 la circa zece kilometri de municipiul Sibiu.

Recordurile construcției de tuneluri din România, doborâte pe rând

În anii următori, toate recordurile construcției de tuneluri din România vor fi doborâte pe rând, odată cu finalizarea autostrăzilor A1 Deva – Lugoj și A1 Sibiu – Pitești.

Astfel că, două tuneluri de câte 2,1 kilometri sunt forate pe sectorul Holdea – Margina (județele Hunedoara / Timiș) rămas nefinalizat din Autostrada Lugoj – Deva. Finalizarea întregului tronson este așteptată în 2026.

De asemenea, pe Autostrada Sibiu – Pitești, prima autostradă care va traversa Munții Carpați, vor fi construite șapte tuneluri. În decembrie 2024, Ministerul transporturilor a emis autorizația de construcție pentru cel mai lung dintre ele, numit Poiana, care are o lungime de 1.780 metri.

Un tronson din Autostrada Transilvaniei (A3) va cuprinde cel mai lung tunel de autostradă din România, tunelul de Meseș (Sălaj), de circa 2,9 kilometri. El este în licitație publică. De precizat este că contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor va avea o durată de 78 de luni, de la semnare, astfel că tunelul de autostradă ar putea fi realizat până la începutul anilor 2030.

CITEȘTE ȘI: