Un lider politic acuză că Armata Română a fost slab reprezentată în negocierile pentru achizițiile militare. „Bolojan să-și asume responsabilitatea”

Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, Dan Podaru, vicepreședintele Partidului Ecologist Român, a spus că Armata Română nu este responsabilă pentru modul în care au fost negociate marile contracte de achiziții militare. Dan Podaru e de părere că deciziile au fost luate pe criterii politice de către Bolojan, iar Ministerul Apărării Naționale nu a avut un rol important în negocieri. Vicepreședintele PER a subliniat că militarii nu au avut un cuvânt real de spus în stabilirea echipamentelor și a pachetelor de înzestrare. Emisiunea integrală poate fi urmărită aici.

Într-un interviu acordat la Londra publicației Financial Times, Volodimir Zelenski a tras un semnal de alarmă ale cărui reverberații ar trebui să ajungă și București. Banii nu ar trebui cheltuiți pe tancuri sau vehicule blindate, ci pe alte „lucruri”, a spus Zelenski. Referirea sa este clară – dronele și tehnologia dronelor de război reprezintă marea provocare a viitorului.

Deciziile privind înzestrarea militară au aparținut exclusiv conducerii Guvernului

Vicepreședintele Partidului Ecologist Român, Dan Podaru, a susținut că Ministerul Apărării Naționale a avut o reprezentare redusă în echipa care a negociat contractul de achiziții militare. Acesta a afirmat că deciziile au fost luate la nivel politic, fără ca Armata Română să aibă un rol important în stabilirea achizițiilor, și a atribuit întreaga responsabilitate pentru aceste decizii premierului Ilie Bolojan și echipei sale.

 Loading ...

„În momentul în care Guvernul și prim-ministrul au anunțat acest contract, în presă și pe celelalte canale a fost publicată o listă referitoare la cei care participau la aceste negocieri și care realizau structura achizițiilor. Ministerul Apărării era cel mai slab reprezentat. Armata nu poate fi acuzată absolut sub nicio formă, pentru că aceste achiziții au fost decise politic. Deci responsabilitatea este în totalitate a lui Bolojan și a echipei sale”, a declarat vicepreședintele Partidului Ecologist Român, Dan Podaru.

Podaru: „Într-o listă de 20 de oameni, unul singur era de la armată”

Dan Podaru a adăugat că, din echipa de negociere, formată din aproximativ 20 de persoane, doar un singur reprezentant provenea din rândul Armatei, iar șeful Statului Major al Apărării și experții militari nu ar fi fost incluși. Acesta a cerut ca responsabilii pentru deciziile luate să își asume răspunderea.

„Acolo era o echipă formată din șefi de servicii și reprezentanți ai unor instituții, iar armata nu avea șeful Marelui Stat Major prezent, din câte îmi aduc eu aminte, și nici experți. Într-o listă de 20 de oameni, cred că era unul singur de la armată. Să-și asume responsabilitatea!”, a adăugat Dan Podaru, la „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

România gestionează un plan de investiții militare de peste 16 miliarde de euro prin mecanisme europene

Controversele privind procedurile de achiziții publice survin în contextul în care Guvernul a aprobat participarea la programul european SAFE, prin care România accesează un împrumut în valoare de 16,68 miliarde de euro destinat industriei de apărare și infrastructurii de mobilitate militară . Din această sumă totală, peste 7,3 miliarde de euro au făcut obiectul unor contracte majore de înzestrare și parteneriate strategice de securitate . Cadrul normativ stabilit prin ordonanțe de urgență a delegat coordonarea directă a acestor acorduri către Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Economiei , fapt ce a generat dezbateri intense pe scena politică cu privire la ponderea deciziei militare în raport cu cea administrativă.

Cum sunt împărțiți banii din programul SAFE

Planul de investiții al României prin programul SAFE cuprinde 35 de proiecte, care vizează atât înzestrarea militară, cât și infrastructura și dotarea structurilor de siguranță națională. Ministerul Apărării Naționale primește aproximativ 9,7 miliarde de euro, Ministerul Afacerilor Interne peste 2,1 miliarde de euro, iar Ministerul Transporturilor 4,2 miliarde de euro pentru infrastructura rutieră. Aceste alocări arată amploarea investițiilor și importanța deciziilor privind stabilirea priorităților de achiziție.

România cheltuiește miliarde de euro pe blindate și muniție

Prin SAFE, România a încheiat contracte de miliarde de euro pentru modernizarea tehnicii de luptă.

• 3,337 miliarde de euro fără TVA – mașina de luptă a infanteriei Lynx, un blindat pe șenile de până la 50 de tone.

Acordul-cadru prevede 298 de vehicule și derivate, pentru 3,337 miliarde de euro fără TVA. A fost semnat cu Rheinmetall Automecanica, filiala românească a grupului german. Asamblarea se va face la Mediaș – circa 11,2 milioane de euro pe bucată

Celelalte 66 vehicule vor costa 738,6 milioane de euro și vor fi cumpărate după 2030, din alte fonduri. România ar deveni cel mai mare utilizator de Lynx din lume. Până acum, doar Ungaria, Ucraina și Italia au cumpărat acest vehicul.

• 981,95 milioane de euro – achiziția a 11 sisteme antiaeriene de ultimă generație (inclusiv platforme mobile Skyranger bazate pe șasiul Lynx și sisteme de rachete/tunuri Skynex), contract atribuit filialei Rheinmetall Italia.
• 449,75 milioane de euro – muniție specializată de tip 35mm AHEAD destinată sistemelor de apărare antiaeriană și blindatelor contractate. Contractul a fost semnat cu Rheinmetall Waffe Munition din Germania.
•  920 milioane de euro – două nave de patrulare maritimă, contract semnat cu NVL, divizia navală germană a Rheinmetall.
• 2.172 miliarde euro – transportor blindat pentru trupe 8×8 / Piranha 5 și derivate.

Va fi încheiat un acord-cadru pentru o cantitate totală de 359 TBT, dintre care în prima etapă (până în 2030) vor fi furnizate 139 TBT, în valoare de 831.20 mil. EURO, prin accesarea mecanismului de finanțare SAFE.

• • • 344.40 milioane euro – platforme de transport auto multifuncționale pe roți.