De ce au apărut norii ”apocaliptici” deasupra României și cât de periculoase pot fi fenomenele meteo ulterioare

Fenomenele severe au devenit o obișnuință și la nivelul țării noastre. Spectaculoase descărcări electrice, imagini cu nori pâlnie (funnel clouds) care au fost observați în multe regiuni, cantități impresionante de precipitații sau căderi impresionante de grindină.

În ceea ce privește structurile noroase – dar și fenomenele meteo periculoase ulterioare -, ziua de marți, 15 iunie, a reprezentat, spun specialiștii, vârful unui sezon convectiv care, în prima sa parte, s-a dovedit destul de dezamăgitor din acest punct de vedere.

Cerul României a fost brăzdat de nori cu adevărat înfricoșători, ”apocaliptici”, mai ales în estul și sud-estul țării, lăsându-i fără răsuflare pe toți cei care s-au oprit să îi surprindă în imagini impresionante, clipuri video sau chiar live-uri transmise prin intermediul rețelelor sociale.

EXTERNE Anchetă în Italia în urma accidentului grav de la telecabina Monte Moro din Macugnaga

07:55

FLASH NEWS Războiul se intensifică: Drone rusești lovesc clădiri civile în Odesa, armata ucraineană atacă obiective strategice din Rusia și Luhansk

07:26

Astfel de formațiuni noroase pot aduce fenomene meteo de o severitate excepțională

Totuși, norii care au umplut ieri cerul României nu reprezintă ceva ieșit din comun, dar apariția lor și dezvoltarea lor rapidă până la altitudini de peste 13 – 15 km pot avea ca rezultat fenomene meteo de o severitate excepțională – ploi abundente pe un interval scurt, grindină de orice dimensiuni, vânt cu aspect de vijelie și rafale de peste 60 – 70 km/h, descărcări electrice foarte puternice -, potrivit datelor de la Prognoze Meteo transmise pentru GÂNDUL.RO..

Specia de nori cea mai des întâlnită ieri pe cer a fost cea a norilor Cumulonimbus Capillatus Arcus (shelf cloud).

Celulele formate din nori Cumulonimbus pot produce ploi torențiale de natură convectivă și inundații rapide precum și vânturi lineare puternice. Multe celule mor după aproximativ 20 de minute, atunci când mișcarea descendentă a precipitațiilor este mai puternică decât mișcarea ascendentă a curenților de aer, cauzând o pierdere de energie și implicit disiparea furtunii.

Dacă există destulă energie solară în atmosferă, umezeala unei celule se poate evapora rapid cauzând dezvoltarea altei celule la câțiva kilometri distanță.

Datorită acestui fapt, se pot forma furtuni care să reziste mai mult de 3-4 ore. Norii Cumulonimbus pot forma, de asemenea, și furtuni de zăpadă însoțite de fulgere, tunete și ninsori torențiale.

• Cumulonimbus calvus (Cb cal) – nori de furtună foarte înalți cu un vârf sub forma unei căciuli similari cu Cumulonimbus congestus.
• Cumulonimbus capillatus (Cb cap) – nori de furtună foarte înalți cu vârful fibros, datorită prezenței cristalelor de gheață. Adeseori au aspectul unei nicovale.
• Cumulonimbus incus (Cb inc) – sunt similari cu speciile calvus și capilatus și prezinta de asemenea aspect de nicovală.

Caracteristici

• Arcus – nori orizontali de joasă altitudine, asociați cu partea anterioară a furtunii.
• Pannus – sunt acompaniați de un strat de joasă altitudine format din nori fractus.
• Pileus – au aspectul unei pălării așezată peste norul principal Cumulonimbus.
• Velum – un strat orizontal, circular de nori, ce se dezvoltă în partea de mijloc a unui Cumulonimbus.

_________________________________________________

DISCLAIMER: Administrația Națională de Meteorologie este singura instituție abilitată să emită prognoze și avertizări oficiale.