EXCLUSIV VIDEO | Europarlamentarul Dragoș Pîslaru, despre ”cea mai scumpă iarnă”: ”Una este să încerci să faci economie și alta e să mori de frig și să nu poți să-ți plătești factura. La nivel european, vor fi luate măsuri”

Publicat: 23/09/2022, 17:17
Actualizat: 23/09/2022, 20:48

Iarna aceasta este despre solidaritatea cu Ucraina, dar și despre schimbarea unor mentalități și comportamente în raport cu resursele limitate existente în jurul nostru, spune Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, în interviul acordat pentru Gândul. 

Europarlamentarul spune că, la nivel european, s-a conștientizat ideea că piața energetică este distorsionată și vor fi luate din ce în ce mai multe măsuri pe ideea aceasta, dar susține că și guvernanții trebuie să ia măsuri de sprijinire a populației vulnerabile, ”ca să se asigure că au o plasă de siguranță, să nu ne trezim că avem copii care mor de frig iarna asta”.

Dragoș Pîslaru vorbește și despre schimbarea de viziune în ceea ce privește piața forței de muncă din România, afirmând că ar putea fi elementul-cheie care să o ajute să performeze și să obțină productivitate în diverse domenii.

Președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă din Parlamentul European susține că marea problemă a României în ceea ce privește piața forței de muncă pleacă în primul rând de la faptul că nu există o înțelegere serioasă cu privire la nevoia de a reașeza competențele în societate. În opinia sa, nu lipsa forței de muncă este adevărata problemă, așa cum s-ar crede de multe ori, ci lipsa de viziune, care ar trebui transpusă într-o organizare clară a competențelor și a nevoilor din câmpul muncii.

Dragoș Pîslaru mai spune că nu se numără printre cei care achiesează la tăierea întregului aparat bugetar, însă recunoaște că în administrația publică există o discrepanță între zonele sufocate de angajări inutile, respectiv zone unde serviciile publice devin vulnerabile, deoarece nu există suficient personal care să exercite acele atribuții.

„La nivel european, s-a conștientizat ideea că piața energetică este distorsionată”

În ceea ce privește previziunile – ușor alarmiste – ale unor analiști economici cu privire la cea mai costisitoare iarnă din ultimii 60 de ani, europarlamentarul Dragoș Pîslaru spune că, în opinia sa, iarna aceasta este apanajul a două repere: unul este despre solidaritatea cu Ucraina și cel de-al doilea, despre responsabilitatea de a ne duce existența cu resursele limitate din jur.

”Este un exercițiu de solidaritate. Al doilea argument, foarte important, este legat de zona de eficiență energetică și de necesitatea schimbării comportamentelor în ceea ce privește lumea din jurul nostru. Și aici vin în contrast categoric cu ceea ce s-a auzit în ultima vreme, cu cele spuse de unii politicieni. L-am auzit pe domnul Ciolacu, pe Rareș Bogdan că românii nu trebuie să-și schimbe comportamentul, că nu o să stau să închid apa.

Cumva, eu cred că aici este o chestiune de responsabilitate cu privire la modul în care vrem să ne ducem existența în relație cu resursele limitate din jur. Și nu cred că mai este secret faptul că are o legătură directă cu schimbările climatice. Și ce poate fi mai convingător decât seceta și ceea ce s-a întâmplat vara asta în materie de fenomene meteo.

Al doilea pas este o chestiune de educație. Comportamente care sunt făcute să nu risipești resursele. Acum, revenim, pentru că una este încerci să faci economie și alta este să mori de frig și să nu poți să-ți plătești factura. Este clar că la nivel european s-a conștientizat ideea că piața energetică este distorsionată și vor fi luate din ce în ce mai multe măsuri pe ideea aceasta.

Este nevoie ca guvernul să aibă niște măsuri de țintire pe partea de populație vulnerabilă, mai exact să se asigure că au o plasă de siguranță, să nu ne trezim că avem copii care mor de frig iarna asta”, susține europarlamentarul Dragoș Pîslaru.

„Avem 5,2 milioane de salariați și peste un milion de lucrători independenți”

În România, avem o situație oarecum bizară. Dacă vă uitați cum arată piața forței de muncă din țara noastră, avem undeva la 5,2 milioane de salariați, un milion și ceva de lucrători independenți și după aceea un 1-2 milioane în zona de subzistență.

Dacă luăm populația activă și scoatem salariații și independenții, descoperim că există un buffer (rezervă – n.r.) destul de mare de populație despre care nu știm ce este cu ea. La noi, se discută ideea că nu mai ai oameni. Dar problema nu este că nu mai ai oameni, ci că există o problemă de competențe, între competențele pe care oamenii le au și competențele pe care tu le vrei în piața forței de muncă”, a explicat Dragoș Pîslaru.

„În aparatul bugetar există un paradox”

Europarlamentarul a vorbit și despre angajații din sistemul bugetar, al căror număr depășește 1,2 milioane, susținând că aceștia nu sunt neapărat mulți, ci mai degrabă nu sunt bine distribuiți în raport cu nevoile reale.

Nu merg pe ideea că ar trebui tăiat tot aparatul bugetar. Iarăși, în aparatul bugetar există alt paradox. Ai zone cu un exces categoric, care nu este justificat, dar și zone în care nu ai suficient. Deci, coexistă niște zone dolofane de administrație cu niște zone unde serviciile sunt puse în pericol, pentru că nu ai persoane care să le exercite.

La noi, nu există o înțelegere serioasă cu privire la nevoie de a reașeza competențele în societate. Pentru România, ar trebui să fie o prioritate zero partea asta de transformare și competențe digitale. Noi, avem în continuare un comportament îmbâcsit, în care recunoașterea competențelor este foarte, foarte birocratică”, a spus Dragoș Pîslaru.

„Vrem să permitem companiilor să-și acrediteze direct competențe de formare”

Președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a mai spus că la nivel european se întrevede o schimbare care le-ar permite companiilor private să-și acrediteze direct competențele de formare, situație în care angajatorul primește direct certificarea și scapă astfel de întregul proces birocratic existent acum.

„Vă dau exemplu de ceva pe care vrem să-l schimbăm la nivel european. Avem acum o chestiune care se numește microcredite sau microcompetențe, în care vrem să permitem companiilor private să-și acrediteze direct niște competențe de formare, pe care să le facă ele. Să poți să ai un fel de portofel electronic, adică să ai, în mod virtual, certificarea respectivă.

Spre exemplu, dacă cineva vrea să facă un curs de scurtă durată la o companie privată, să poate să-l facă și să i se recunoască, fără să mai treacă prin tot acest circuit. Și, gândiți-vă, ce ar fi să-i lași pe cei din zona privată să poată să certifice lucrurile pe care ei oricum le făceau.

Dacă am permite acestor corporații, companii în general, să poată să aibă recunoscute aceste tipuri de formare, am avea o piață de formare profesională continuă mult mai adecvată”, a explicat Dragoș Pîslaru.


CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Europarlamentarul Dragoș Pîslaru: „În România, avem o discuție despre salariul minim profund politizată. Noua Directivă europeană ia din mâna Guvernului decizia de a hotărî soarta salariatului”

Mara Răducanu
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul Zilei, Adevărul, Mișcarea de Rezistență, Aleph citeste mai mult