EXCLUSIV | Ce știe Ucraina și nu știe România despre Canalul Bâstroe? Fost guvernator al Deltei: „Filmul ăsta l-am văzut și în 2004. Un studiu de impact ar fi închis subiectul pentru totdeauna”

EXCLUSIV | Ce știe Ucraina și nu știe România despre Canalul Bâstroe? Fost guvernator al Deltei: Filmul ăsta l-am văzut și în 2004. Un studiu de impact ar fi închis subiectul pentru totdeauna”
Dosarul Bâstroe, un diferend între România și Ucraina
Publicat: 21/02/2023, 08:00

Scandalul iscat în aceste zile în jurul Canalului Bâstroe ridică multe semne de întrebare și aduce multe necunoscute într-o ecuație în care, cel puțin pentru moment, informațiile prezentate de partea ucraineană sunt incerte și contradictorii. Doi foști guvernatori ai Rezervației Biosferei Delta Dunării și europarlamentarul Corina Crețu au vorbit pentru Gândul despre impactul pe care l-ar putea avea asupra mediului adâncirea Canalului Bâstroe, dar și ce ar trebui să facă autoritățile române în această situație.

În cazul privind adâncirea canalului Bâstroe – căreia România i se opune și despre care autoritățile ucrainene spun că este „doar pentru întreținere” -, Ministerul Infrastructurii din Ucraina a afirmat, într-o postare pe Twitter, că „adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării”. Este declarația care a sădit sămânța incertitudinii și a deschis o întreagă „Cutie a Pandorei” în jurul acestui subiect, care nu a fost, de-a lungul timpului, unul lipsit de controverse.

Oficiali români și politicieni au făcut scut în jurul subiectului Bâstroe, cerând părții ucrainene să lămurească situația și să aducă precizări concrete pe acest subiect, fără a lăsa loc de alte interpretări.

Corina Crețu: „Este inadmisibilă propunerea Ucrainei”

Europarlamentarul Corina Crețu militează pentru protejarea Rezervației naturale Delta Dunării și cere ca orice tip de acțiune ce reprezintă o amenințare la adresa teritoriului României să fie oprită.

Aceasta susține că – din poziția de membru al Comisiei de Control Bugetar (CONT) din Parlamentul European și Raportor alternativ pentru proiectul de Raport referitor la mari proiecte de infrastructură de transport în UE privind implementarea proiectelor, monitorizarea și controlul fondurilor UE  – a solicitat  săptămâna trecută secretariatului CONT să adreseze o întrebare Comisiei Europene dacă există sau nu solicitare oficială din partea Ucrainei cu privire la lucrările pe Canalul Bâstroe.

„După cum știți, propunerea Ucrainei este de a adăuga estuarele Chilia și Bâstroe la Rețeaua Transeuropeană de Transport TEN-T. Practic, prin această solicitare, Ucraina dorește să adâncească de la 5 metri la 8 metri Canalul Chilia și de la 3,9 metri la 7 metri Canalul Bâstroe, pentru ca acestea să devină canale de legătură către Dunăre și Marea Neagră.

România a fost solidară cu poporul ucrainian pe toată perioada de la începutul invaziei ruse, a oferit sprijinul său necondiționat celor 3,5 milioane de refugiați, a facilitat exportul cerealelor ucrainene și, din păcate, este pur și simplu inadmisibilă propunerea Ucrainei la adresa României”, susține europarlamentarul.

„Adâncirea celor 164 km de canal de pe Chilia și Bâstroe ar duce la distrugerea Deltei Dunării”

Europarlamentarul a explicat că ce vrea Ucraina să facă duce la distrugerea Deltei Dunării, dar și la închiderea Canalului Sulina, situație care ar fi de neacceptat.

Săparea și adâncirea celor 164 km de canal de pe Chilia și Bâstroe ar conduce la distrugerea Deltei Dunării, aflată în patrimoniul universal UNESCO, și totodată la închiderea Canalului Sulina, prin considerentul că circulația navelor s-ar muta pe Chilia și Bâstroe, lucru pe care nu-l putem accepta.

Menționez, prin această solicitare se încalcă convențiile internaționale la care România și Uniunea Europeană au aderat.

În calitate de Raportor pentru proiectul de Raport referitor la mari proiecte de infrastructură de transport în UE privind implementarea proiectelor, monitorizarea și controlul fondurilor UE, am propus un amendament prin care solicit ca orice extindere a Rețelei TEN-T – maritime, fluviale sau rutiere – să se facă în primul rând bilateral, cu acceptul țărilor implicate și cu respectarea acordurilor internaționale în vigoare.

Aș dori să mai adaug faptul că preocuparea mea constantă pentru Macroregiunea Dunării este încă din perioada în care am fost comisar european pentru Politică Regională. Atunci, am aprobat aproximativ 59 de milioane de euro din fondul de coeziune pentru modernizarea ecluzelor de la canalele Dunăre – Marea Neagră şi Midia Năvodari -Poarta Albă, care leagă Portul Constanţa, de la Marea Neagră, de fluviul Dunărea, în sud-estul României”, a afirmat Corina Crețu.

Virgil Munteanu: „Filmul ăsta l-am mai văzut o dată, în 2004”

Virgil Munteanu, guvernator al Deltei Dunării între perioada 2000-2005, spune că a văzut în 2004 ”același film” despre lucrări la Canalul Bâstroe. Acum, 19 ani mai târziu, situația este la fel de incertă, nefiind realizate de atunci un program de monitorizare și o analiză de evaluare a impactului acestei investiții asupra mediului.

„Filmul ăsta l-am mai văzut o dată, în anul 2004. Atunci eram guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, când au început lucrările la Bâstroe. Au trecut 19 ani, după care a fost o tăcere totală, de la toată nebunia care a fost atunci – a fost pentru prima dată în istorie când toate convențiile internaționale s-au activat împotriva acestui proiect.

Problema pe care eu o văd aici este că, din 2004 până azi, toate instituțiile statului român, toate institutele de cercetări în domeniu, toate organizațiile nonguvernamente și convențiile internaționale anticipau un impact negativ major asupra Deltei Dunării din România. Dar, am rămas la anticipat„, a mai spus Virgil Munteanu.

„Tot materialul dragat îl deversează în gura Brațului Chilia, acolo trebuie văzut impactul”

Fostul guvernator susține că în toți acești ani se puteau aduna și interpreta foarte multe date, iar studiul rezultat, dacă era prezentat Comisiei Europene, autorităților ucrainene și în fața specialiștilor din toate convențiile internaționale, ar fi închis definitiv subiectul Bâstroe.

Și acum anticipăm, pentru că în 19 ani nu a fost realizat un program de monitorizare a impactului și o analiză de evaluare a impactului acestei investiții asupra mediului. În această perioadă, s-ar fi putut colecta un volum uriaș de date care ar fi putut să fie interpretate. Apoi, acest studiu ar fi trebuit pus pe masa tuturor convențiilor internaționale, a Comisiei Europene, a autorităților ucrainene și cred că prin acest studiu, subiectul Bâstroe ar fi fost închis odată pentru întotdeauna. Lucru care nu s-a întâmplat.

Acuma, ce putem face? Putem măcar să încercăm în ceasul al doisprezecelea să vedem care este impactul. Eu nu vorbesc de păreri – mulți își dau cu părerea – eu vorbesc de date științifice. Pentru că trebuie să existe date științifice și o evaluare a impactului asupra sedimentelor de pe brațul Chilia.

Apoi, ce se întâmplă cu deversările, pentru că ei tot materialul dragat îl deversează în gura Brațului Chilia, la Marea Neagră. Acolo este un curent Nord-Sud care aduce toate sedimentele în gura Brațului Sulina și îl bloachează. Vreau să vedem impactul asupra biodiversității, acolo există două mari și importante obiective ecologice, în apropiere de Brațul Chilia”, a punctat fostul guvernator.

Atena Groza: „Dacă sunt lucrări de adâncime, de lărgire a canalului, impactul este semnificativ”

Atena Groza, expert în biodiversitate și fost guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării, consideră că este extrem de important să existe un studiu de evaluare, deoarece genul de lucrări pentru lărgirea și transformarea în canal navigabil vor avea un impact semnificativ.

Expertul a explicat că dacă sunt doar niște lucrări de dragare, de menținere, atunci nu se poate vorbi de un impact în regim transfrontalier. Dacă, însă, este vorba de lucrări de adâncime, de lărgire a canalului, atunci impactul va fi unul semnificativ, pentru că automat se modifică debitele și regimul hidrodinamic pe toate cele trei canale din Deltă.

„Sunt cam multe informații confuze. Nu știu dacă partea română a știut sau nu despre acest proiect al ucrainenilor, dacă a avut până în momentul de față vreun acord din partea vreunei autorități. În lipsa unui studiu de evaluare a impactului, este greu de spus. Genul de lucrări pentru lărgirea și transformarea în canal navigabil va avea un impact și, probabil, unul semnificativ. Tocmai de asta ar fi trebuit să existe un studiu de evaluare a impactului, ținând cont de Convenția de la Espoo (privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră – n.r.), la care suntem parte și noi, și Ucraina, pentru a obține acordul părții române.

Este o lucrare de anvergură, cu potențial impact semnificativ. Iar un studiu de evaluare a impactului are, pe lângă analiza tuturor factorilor și a proiectului în sine, și măsuri de diminuare a impactului.

Dacă sunt lucrări doar de dragare, de menținere, atunci nu se poate vorbi de un impact în regim transfrontalier, pentru că astfel de lucrări sunt uzuale, se cunosc și sunt făcute în așa fel încât să nu existe un impact semnificativ.

Dar, dacă este vorba de lucrări de adâncime, de lărgire a canalului, atunci impactul este unul semnificativ, pentru că automat se modifică debitele și regimul hidrodinamic pe toate cele trei canale din Deltă. Atunci când crește debitul și fluxul pe Chilia, este clar că se diminuează pe Sulina și pe Sfântul Gheorghe, iar asta duce la creșterea riscului de decolmatare, cu toate efectele în lanț, chiar până la dispariția unor zone umede, chiar a lacurilor, este vorba de amplitudinea impactului„, a explicat Atena Groza.

Victor Negrescu: „Asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării”

Și europarlamentarul Victor Negrescu spune că a solicitat Comisiei Europene să își prezinte poziția cu privire la situația de pe Canalul Bâstroe, în contextul solicitării Ucrainei de a include brațele Chilia și Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și a prezentării unui plan de dragare.

Conform tuturor experților, asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării. Mai mult, aceste lucrări sunt și contrare dreptului internațional, conform concluziilor a numeroase organisme internaționale.

Totodată, am subliniat faptul că țara noastră şi-a arătat în mod constant sprijinul pentru Ucraina, oferind inclusiv, ca măsură excepțională, acordul privind folosirea Canalului Bâstroe în scopul tranzitării navelor cu încărcătură cerealieră, în vederea reducerii consecințelor agresiunii Federației Ruse asupra acestui stat, și am reiterat nevoia ca angajamentele asumate să fie în continuare menținute”, arată europarlamentarul, într-un mesaj postat pe Facebook.

MAE, reacție în cazul Bâstroe. Ce au solicitat oficialii românii părții ucrainene

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, a fost invitat luni la sediul Ministerului Afacerilor Externe, pentru a clarifica diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă din 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și informațiile din 17 februarie transmise de Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m, de la 3,9 m cât ar fi fost la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Oficialii români au solicitat la discuția cu ambasadorul stoparea imediată a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Mai mult, oficialii români au evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene.

În plus, MAE a reamintit că, „în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze. Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop.”

  • MAE reamintește că ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut o discuție cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, sâmbătă, 18 februarie, în marja Conferinței de Securitate de la München, prin care a solicitat clarificarea cât mai curând a poziției părții ucrainene.
  • MAE reiterează, de asemenea, că a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigație Bâstroe” și evaluarea instituției privind impactul acestora.
  • MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigație Bâstroe”, precum și evaluarea caracterului acestora.
  • De asemenea, MAE a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului. Sunt neadevărate informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului „canal de navigație Bâstroe.”

Partea ucraineană a propus organizarea unei reuniuni tehnice între ministerele responsabile

Ambasadorul Ucrainei a arătat că partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei.

„Partea ucraineană a exprimat deplina deschidere pentru reluarea dialogului la nivel tehnic, în scopul clarificării tuturor elementelor de interes și stabilirii cooperării în cadrul acestui proiect cu luarea în considerare a intereselor ambelor părți, inclusiv a celor deduse din necesitatea protejării mediului Deltei Dunării. În acest scop, partea ucraineană a propus organizarea în perioada următoare a unei reuniuni tehnice între ministerele responsabile pentru domeniul transporturilor din cele două state”, potrivit informațiilor transmise de MAE la finalul întâlnirii.

Premier: „Orice excedere va fi clarificată între autoritățile din România și Ucraina și va fi sesizată Comisia Europeană”

Primul-ministru Nicolae Ciucă a afirmat că, în baza discuțiilor instituționale dintre Kiev și București, lucrările pe Canalul Bâstroe au fost de întreținere și nu de adâncire a șenalului navigabil.

„Punem la dispoziție Canalul Sulina pentru asigurarea șenalului navigabil”, a spus premierul.

„Schimbul de documente între instituțiile din România și cele din Ucraina, inclusiv ultimul răspuns al Ambasadei Ucrainei la București, redau faptul că lucrările au fost unele de întreținere și nu de adâncire a șenalului navigabil.

Tot ce noi am realizat instituțional, până în acest moment, vizează menținerea activităților părții ucrainene pe Canalul Bâstroe în limita lucrărilor de întreținere. Orice excedere va fi clarificată între autoritățile din România și cele din Ucraina și va fi sesizată Comisia Europeană”, a precizat, luni Nicolae Ciucă.

Conform premierului, în acest moment, nu există o adâncime care să asigure navigarea vaselor cu pescaj mare.

„Am solicitat, prin ambasadă, ca autoritățile ucrainene să își dea acordul astfel încât navele noastre cu echipamente tehnice care pot verifica adâncimea canalului să meargă inclusiv în partea ucraineană să execute aceste verificări”, a mai spus Nicolae Ciucă.

PSD: „Adâncirea fără precedent a Canalului, până la 8-10 metri, modifică dramatic debitul și circulația apei”

Reacție pe tema Bâstroe a venit și din partea PSD, care susține că „suntem cu toții datori să prevenim producerea unei catastrofe ireversibile și să transmitem intactă generațiilor viitoare moștenirea unică a miracolului naturii de la gurile Dunării.”

PSD cere autorităților de la Kiev să reia colaborarea bilaterală onestă și să oprească imediat dragarea de mare adâncime pe Canalul Bâstroe.

Adâncirea fără precedent a Canalului, până la 8-10 metri, pentru a face posibilă navigația navelor de mare capacitate, modifică dramatic debitul și circulația apei, cu efecte fatale asupra biodiversității Deltei Dunării.

România s-a dovedit un vecin și partener onest. A primit milioane de refugiați ucraineni, le-a asigurat casă, masă, locuri de muncă pentru adulți și școală pentru copii. A facilitat exportul grânelor ucrainene, cu mari eforturi și costuri considerabile. A asigurat sprijin internațional și suport în toate modurile posibile pentru ca Ucraina să reziste în fața invaziei rusești. Ucraina a avut și va avea în România un aliat pe care se poate bizui! Și, tocmai de aceea, cu atât mai mult este datoare să protejeze această relație bilaterală”, susțin oficialii PSD.


CITEȘTE ȘI:

Scandalul privind Canalul Bâstroe: Ministerul ucrainean al Infrastructurii anunţă că adâncimea de navigaţie a CRESCUT de la 3,9 la 6,5 m

UPDATE: VIDEO | Ambasadorul Ucrainei, convocat la MAE să dea EXPLICAȚII în scandalul Bâstroe / Nicolae Ciucă: I se va solicita ca autorităţile să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor / Ucraina vrea organizarea unei reuniuni tehnice

Marcel Ciolacu: ”Lucrările de pe Canalul Bâstroe trebuie să înceteze ACUM!”/PSD: ”Lucrările, un dezastru ecologic! Autorităţile ucrainene să revină la masa dialogului”

VIDEO | Nicolae Ciucă, noi precizări despre SCANDALUL Bâstroe: Orice excedere a lucrărilor de întreținere va fi clarificată între autorități și va fi sesizată Comisia Europeană / Punem la dispoziție Canalul Sulina pentru asigurarea șenalului navigabil

Mara Răducanu
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Temu şi Shein sunt verificate în România de ANPC. Ce trebuie să facă clienții înainte...
Ultimele cuvinte pe care Ana-Maria a reușit să le rostească mamei sale, înainte să fie...
FOTO. Ioana Țiriac a făcut ravagii într-un costum de baie spectaculos!
Simona Halep revine în Spania! Sportiva din România va evolua la Madrid Open
Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a...
Detalii explozive! Ce s-a întâmplat în apartamentul lui Mititelu jr, după miezul nopții. Beinur a...
Dieta lui Lili Sandu la 44 de ani | Alimentul la care a renunțat definitiv....
EXPERIMENT. Cum deosebim vopseaua naturală pentru ouă de cea clasică, plină de E-uri
Veste extraordinară despre pensiile românilor! Marcel Ciolacu a făcut anunțul
Ce au descoperit anchetatorii în mașina presupusului criminal din Orhei. Polițiștii au luat în calcul...
Poveştile de iubire care au rămas doar o amintire! Imagini tari cu Gina Pistol, Răzvan...
La ce viteză sar airbag-urile mașinii în caz de impact?
Vicepreşedintele Comisiei de Apărare: Rusia a urlat din toţi şoşocii în Parlamentul României
ANUL în care Pământul NU a avut VARĂ! Cum a fost posibil?
Decizie pentru cei care nu locuiesc la adresa din buletin. E OBLIGATORIU în 15 zile
Luna plină din 24 aprilie influențează anumite zodii. Cine va cunoaște succesul după acest fenomen
Amenzi de 2900 de lei pentru ȘOFERII care fac această greșeală în trafic
Cum era Corneliu Vadim Tudor în rolul de părinte? Cum se impunea fostul politician în...
”Petrecere Hawaii de 38 de ani” Ce surprinză i-a pregătit Dinu Maxer Magdalenei Chihaia de...
BANCUL ZILEI. Bula îsi întreabă dirigintele: - Dom’ profesor, care e diferența dintre bărbați și...
Patru sulițe aborigene, returnate Australiei după 250 de ani