Scandalul privind Canalul Bâstroe: Ministerul ucrainean al Infrastructurii anunţă că adâncimea de navigaţie a CRESCUT de la 3,9 la 6,5 m

Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirmă că adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m, cu toate că Ambasada Ucrainei la Bucureşti a susţinut că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile.

„Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, se arată în postarea publicată pe Twitter.

First time in independence 🇺🇦 draft of ⛴ passing through the Bystroe Canal increased from 3,9 to 6,5 m. It’s great opportunity to Danube river capacity and & ports export turnover. We keep on developing Danube port cluster with our European partners. pic.twitter.com/1wZyMjIvQL

— Ministry of Infrastructure of Ukraine (@minfrastucture) February 17, 2023

FLASH NEWS Bloomberg: Putin ar putea intensifica atacurile asupra Ucrainei după blocarea negocierilor de pace

23:00

MEDIA Antena se desparte de unul dintre cei mai importanți oameni ai săi. Este a doua mutare pe piața media, după schimbarea la vârful Pro TV

22:53

Ambasada Ucrainei de la Bucureşti a afirmat că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile

Informația vine după ce, anterior, Ambasada Ucrainei în România a afirmat că lucrările de dragare pe Dunăre, pe canalul Bâstroe, ”sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.

„Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală (…)”, a precizat Ambasada ucraineană de la București.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat, la rândul său, că a discutat cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, solicitând ”clarificarea cât mai curând” a poziţiei Ucrainei privind dragarea canalului Bâstroe.

”În marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, am discutat cu colegul meu Dmytro Kuleba şi am solicitat clarificarea cât mai curând a poziţiei Ucrainei privind dragarea canalului Bîstroe, complementar demersurilor deja întreprinse de MAE român pe lângă partea ucraineană”, a scris Aurescu, sâmbătă seară, pe Twitter.

MAE, poziție tranșantă cu privire la lucrările de dragare inițiate de Ucraina

Ucraina nu a informat nicio autoritate română competentă în materie cu privire la desfăşurarea unor activităţi de dragare la canalul Bâstroe a transmis, zilele trecute, Ministerul Afacerilor Externe.

MAE anunță că a solicitat informații suplimentare de la instituțiile abilitate cu privire la acțiunile întreprinse de Ucraina în Delta Dunării.

De asemenea, MAE preciza că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport – propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 – întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.

”Cu referire la informaţiile apărute recent în presa română privind desfăşurarea de către autorităţile ucrainene a unor lucrări de adâncire a aşa-zisului „canal de navigaţie Bâstroe”, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, anterior apariţiei acestor informaţii publice, nu a fost informat de nicio autoritate română competentă în materie cu privire la desfăşurarea de către Ucraina a unor astfel de activităţi. În urma apariţiei informaţiilor publice menţionate, MAE a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informaţii cât mai complete şi actualizate privind eventuale activităţi desfăşurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigaţie Bâstroe” şi evaluarea instituţiei privind impactul acestora, iar ulterior MAE a solicitat şi Poliţiei de Frontieră Române transmiterea informaţiilor rezultate în urma monitorizării activităţilor efectuate de autorităţile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigaţie Bâstroe”, precum şi evaluarea caracterului acestora”, afirmă Ministerul Afacerilor Externe într-un răspuns transmis News.ro.

De asemenea, MAE precizează că Direcţia Generală Mobilitate şi Transporturi din cadrul C.E. a solicitat părții române un punct de vedere cu privire la cererea Ucrainei de includere a celor două braţe dunărene în Reţeaua Transeuropeană de Transport TEN-T.

Precizările MAE au venit la o zi după ce ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a declarat că sunt semnale că Ucraina desfăşoară lucrări de dragare pe Bâstroe.

Ministerul Mediului se opune lucrărilor

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, anunță că va urmări lucrările care se fac pe canalul Bâstroe și va împiedica avansarea acestora dacă este afectată biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării.

„Nici legislația națională a României, nici legislația Ucrainei nu permit desfășurarea unor lucrări în acea zonă care să pună în pericol biodiversitatea și ecosistemele din Delta Dunării. În ceea ce privește lucrările care au avut loc în zona Deltei de partea ucraineană, sunt convins că ministerele de resort vor urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile, sunt convins că pe căile diplomatice se vor găsi soluțiile de comunicare cu partea ucraineană.

Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convențiile europene și internaționale și vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării”, a transmis Tánczos Barna.